SUBSTANTIVUL genuri si cazuri

NOMINATIV

ACUZATIV Acuzativ

GENITIV Genitiv

VOCATIV

DATIV Dativ

Subiect: Dragoș este nărăvaș.

Atribut substantival apoziţional/ Apoziție (o explicație suplimentară): Alex, copilul bun, învață. Prietena mea, Alina, a venit acum.

Nume predicativ (stă pe lângă un verb copulativ): Voi sunteți copii buni.

Atribut substantival genitival: Dă-mi creionul băiatului. (fără prepoziţie)

Atribut substantival prepozițional: Banca din faţa lui Radu s-a deteriorat. (cu prepoziţie)

Atribut substantival apozițional: Citesc poeziei marelui poet român, ale lui Mihai Eminescu.

Nume predicativ: Cartea este a elevului.

• Circ. de loc: S-au adunat înaintea şcolii.

• Circ. de timp: A sosit înaintea colegilor.

• Circ. de cauză: N-a venit din pricina ploii.

• Circ. de scop: În scopul cunoaşterii acestor probleme, se pregăteşte.

• Circ. concesiv: În ciuda / în pofida ploii, au mers în excursie.

Complement indirect:
Bunica i-a cumpărat Mioarei o rochie.

Atribut substantival:
Glorie eroilor neamului!

Complement circumstanțial de loc:
Stai locului!

Complement circumstanțial de mod:
Vorbește asemenea băștinașilor.

Nume predicativ:
Filmul nu este aidoma cărții.

Atribut prepozițional:
Este contra indicațiilor doctorului.

Atribut apozițional:
Sunt datoarea mătușii mele, doamnei Ionescu.

FARA FUNCTIE SINTACTICA: Vino, Maria, acasă!

Nota bene! ‼
Prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale care cer cazul Genitiv sunt: prepoziţiile: asupra, deasupra, împrejurul, înaintea, înapoia, îndărătul, înapoia, dedesubtul, dinapoia, dindărătul, înlăuntrul , contra, împotriva,şi cu locuţionuile prepoziţionale în faţa în spatele, în stânga, în dreapta, de-a lungul, de-a latul, de-a curmezişul, în lungul, în latul, în curmezişul, de- lungul, de-a latul, de-a curmezişul, în susul, în josul, în mijlocul, în lungul, în latul, în urma, de pe urma, pe dinaintea, în locul, în preajma, în jurul, la marginea, în fruntea, în scopul, cu scopul, din pricina etc. A se observa că sunt articulate în a sau l.

Nota bene! ‼
Aceste complemente, ca şi atributul sau numele predicat apar, de obicei, după prepoziţii care cer acuzativul: de, pe, de la, de pe la, cu, spre etc. Se verifică cu ajutorul pronumelui mine.

Complement direct: L-am văzut pe Ionuț.

Nota bene! ‼
Prepoziţiile care cer cazul dativ: datorită, graţie, mulţumită, potrivit, conform, semenea, contrar (provenite din verbe la participiu, adverbe şi adjective), acestea neavând o formă articulată ca şi cele de la genitiv.

Complement indirect: Mă gândesc la Maria.

Complement de agent: Cartea este citită de elev.

Complemente circumstanţiale de loc: Mâine merg la muzeu.

Complement circumstanțial de mod: El citește cu plăcere.

Complement circumstanțial de timp: După ploaie, iese soarele.

Complement circumstanțial de cauză: Mor de frică.

Complement circumstanțial de scop: Cumpăr ardei pentru tocană.

Nume predicativ: Cojoacele sunt de blană.

Atribut substatival prepoziţional: Port fularul de lână.

INTREBARI:

Pe cine? Ce? Prin cine? Despre cine (ce)?, cu cine (ce)?, la cine (ce)? De către cine? Unde? Când? Cum? De ce ? în ce scop? Cu ce condiţie? Care? Ce fel de? Pentru cine? Pentru ce? Cât? Etc. : ❓

ÎNTREBARE: Cui?

ÎNTREBARI: (al, a, ai, ale) cui? : ❓

ÎNTREBĂRI: Care? Cine? Ce?

Substantivul genuri si cazuri by Elena-laura Bolotă is licensed under a Creative Commons Attribuition- NonCommercial- ShareAlike 4.0 International License. 👤

Complement prepozițional: Vorbește despre mama. Fata a plâns de fericire.