Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Strategii didactice centrate pe elev, Exemplu: rezolvarea unui sistem de…
Strategii didactice centrate pe elev
Tipuri de strategii didactice centrate pe elev:
strategii cognitive;
Strategiile cognitive sunt strategii de învăţare care se clasifică în trei categorii:
strategii de cunoaştere; strategii de aplicare; strategii de rezolutive.
strategii rezolutive;
Prin strategie rezolutivă se desemnează modalităţile de selectare şi combinare a ideilor
relevante din structura cognitivă a rezolvitorului care conduc la găsirea ideii de rezolvare (ideii
rezolutive), la soluţia problemei.
Strategiile cognitive sunt realizate prin metode explicativ-euristice şi metode activ-
participative.
strategii de dezvoltare a gândirii critice (inductive, deductive, analogice);
strategii activ-participative (de activizare a elevilor);
strategii de instruire diferenţiată.
Caracteristici principale
Activităţile dominante în procesul de învăţare activă
-folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi si dobandirea de abilitati;
-formarea de competente pentru sistematizarea si fixarea cunostintelor invatate;
-de activizare a elevilor in procesul de predare;
-formarea de abilitati practice pentru rezolvarea de probleme;
observare nemijlocită, conversaţii euristice şi rezolvare de situaţii-problemă;
Activităţile dominante în procesul de predare
de activizare a elevilor în predare, prin intercalarea metodelor activ-participative, a
activităţii organizate pe grupe sau a muncii independente
folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi şi dobândirea de abilităţi;
formarea de competenţe pentru sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor învăţate;
formarea de abilităţi practice pentru rezolvarea de probleme;
Metodele de predare-învăţare
Formele de organizare a activităţii
Mijloacele de învăţământ
-sunt strategii activ-participative;
Strategii rezolutive
În rezolvarea problemelor distingem
planuri sistematice
presupune o explorare sistematică a tuturor posibilităţilor, astfel ca după un număr
finit de etape să se ajungă la rezultat.
planuri euristice.
cuprinde procedee prin care se scurtează activitatea de cautare şi se
reduce numărul de încercări.
O definiţie a noţiunii de strategie de rezolvare de probleme este cea dată de R.M. Gagné:
„un ansamblu de reguli de selectare şi combinare a regulilor extrase din volumul de cunoştinţe”,
Condiţiile necesare rezolvării problemelor sunt
actualizarea regulilor aferente, prin îndrumări verbale sub forma unor întrebări;
dirijarea gândirii pe anumite direcţii, prin îndrumări verbale şi prin auto-instrucţiuni.
alăturarea regulilor ce urmează să fie îmbinate pentru a ajunge la soluţie;
Întrebările verbale au rolul:
de a stimula elevii la căutare, la descoperirea anumitor relaţii şi găsirea ideii de rezolvare;
de a-i îndemna pe elevi la verificarea rezultatului obţinut şi la valorificarea acestuia.
de a trezi curiozitatea şi nevoia cunoaşterii unei proprietăţi noi;
Întrebările pot fi:
divergente
exersează gândirea pe direcţii originale);
de evaluare
necesită emiterea de judecăţi de valoare, anticipative).
convergente
îndeamnă la analize, comparaţii, sinteze);
Conversaţia euristică poate pune în acţiune procese psihice afectiv-motivaţional-
volitive ale rezolvitorului prin întrebări
„ Să ne gândim la o problemă înrudită!”;
„ Să modificăm problema dată pentru a obţine una mai simplă pe care să o putem rezolva!”;
„ Se poate obţine rezultatul şi pe altă cale?”;
„ Putem utiliza acest rezultat la rezolvarea altei probleme?”.
sunt cele pe care elevul şi le formează în procesul instruirii sau şi le
elaborează,cu/fără sprijinul celor de ghidare a căutarii euristice şi a altor elemente de organizare
cognitive date, şi cuprind:
procedee euristice;
scheme complexe de interferenţă.
procedee de rezolvare a problemelor tipice
domeniului de cunoaştere;
-sunt axate pe dirijarea redusa la minimum a invatarii;
-se bazeaza pe stimularea efortului propriu si pe promovarea muncii independente;
-au ca obiectiv dezvoltarea la elevi a unor capacitati si performante ale gandirii;
-vizeaza dezvoltarea unor abilitati practice
Exemplu: rezolvarea unui sistem de ecuatii cu 2 necunoscute
2x-3y=5 ; x+y=10
Un sistem se poate rezolva cu ajutorul a doua metode : metoda reducerii sau a substitutiei.
Etape:
Metoda reducerii
Pasul 1:
inmultim ecuatia x+y=10 cu 3 si devine 3x+3y=30
Pasul 3:
impartim ecuatia cu 5 si avem ca x=7
Pasul 2:
adunam cele doua ecuatii din sistem si ramane: 5x=35
Pasul 4:
aflam y inlocuind x in a doua ecuatie a sistemului (x+y=10) si avem 7+y=10 de unde rezulta ca y=3
Metoda substitutiei
Pasul 1
: alegem necunoscuta pe care dorim sa o substituim.
Pasul 2
: consideram cealalta necunoscuta ca fiind numar si il tratam ca a tare ,respectiv ca intr-o ecuatie normala.
Pasul 3
: Cu forma noua a necunocutei alese mergem in una din cele 2 ecuatii ale sistemului si inlocuim pentru a ramane doar cu o necunoscuta si a rezolva o ecuatie cu o singura necumoscuta .
Pasul 4
: cu necunoscuta aflata mergem in substitutie si inlocuim
Pasul 5
: Scriem solutia sistemului ,adica perechea (x,y)
La acest exemplu se foloseste strategia cognitiva