Strategii didactice centrate pe elev

Tipuri de strategii didactice centrate pe elev:

Caracteristici principale

-sunt strategii activ-participative;

Strategii rezolutive

-sunt axate pe dirijarea redusa la minimum a invatarii;

-se bazeaza pe stimularea efortului propriu si pe promovarea muncii independente;

În rezolvarea problemelor distingem

planuri sistematice

planuri euristice.

-au ca obiectiv dezvoltarea la elevi a unor capacitati si performante ale gandirii;

O definiţie a noţiunii de strategie de rezolvare de probleme este cea dată de R.M. Gagné:
„un ansamblu de reguli de selectare şi combinare a regulilor extrase din volumul de cunoştinţe”,

-vizeaza dezvoltarea unor abilitati practice

presupune o explorare sistematică a tuturor posibilităţilor, astfel ca după un număr
finit de etape să se ajungă la rezultat.

 strategii cognitive;

 strategii rezolutive;

 strategii de dezvoltare a gândirii critice (inductive, deductive, analogice);

 strategii activ-participative (de activizare a elevilor);

 strategii de instruire diferenţiată.

cuprinde procedee prin care se scurtează activitatea de cautare şi se
reduce numărul de încercări.

Condiţiile necesare rezolvării problemelor sunt

actualizarea regulilor aferente, prin îndrumări verbale sub forma unor întrebări;

dirijarea gândirii pe anumite direcţii, prin îndrumări verbale şi prin auto-instrucţiuni.

alăturarea regulilor ce urmează să fie îmbinate pentru a ajunge la soluţie;

Activităţile dominante în procesul de învăţare activă

Activităţile dominante în procesul de predare

Întrebările verbale au rolul:

Metodele de predare-învăţare

de a stimula elevii la căutare, la descoperirea anumitor relaţii şi găsirea ideii de rezolvare;

de a-i îndemna pe elevi la verificarea rezultatului obţinut şi la valorificarea acestuia.

de a trezi curiozitatea şi nevoia cunoaşterii unei proprietăţi noi;

Strategiile cognitive sunt strategii de învăţare care se clasifică în trei categorii:
 strategii de cunoaştere; strategii de aplicare; strategii de rezolutive.

Întrebările pot fi:

click to edit

divergente

de evaluare

convergente

Prin strategie rezolutivă se desemnează modalităţile de selectare şi combinare a ideilor

relevante din structura cognitivă a rezolvitorului care conduc la găsirea ideii de rezolvare (ideii

rezolutive), la soluţia problemei.

îndeamnă la analize, comparaţii, sinteze);

exersează gândirea pe direcţii originale);

necesită emiterea de judecăţi de valoare, anticipative).

-folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi si dobandirea de abilitati;

-formarea de competente pentru sistematizarea si fixarea cunostintelor invatate;

-de activizare a elevilor in procesul de predare;

Conversaţia euristică poate pune în acţiune procese psihice afectiv-motivaţional-
volitive ale rezolvitorului prin întrebări

Strategiile cognitive sunt realizate prin metode explicativ-euristice şi metode activ-
participative.

„ Să ne gândim la o problemă înrudită!”;

„ Să modificăm problema dată pentru a obţine una mai simplă pe care să o putem rezolva!”;

„ Se poate obţine rezultatul şi pe altă cale?”;

-formarea de abilitati practice pentru rezolvarea de probleme;

„ Putem utiliza acest rezultat la rezolvarea altei probleme?”.

Formele de organizare a activităţii

click to edit

Mijloacele de învăţământ

de activizare a elevilor în predare, prin intercalarea metodelor activ-participative, a
activităţii organizate pe grupe sau a muncii independente

folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi şi dobândirea de abilităţi;

formarea de competenţe pentru sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor învăţate;

formarea de abilităţi practice pentru rezolvarea de probleme;

observare nemijlocită, conversaţii euristice şi rezolvare de situaţii-problemă;

sunt cele pe care elevul şi le formează în procesul instruirii sau şi le
elaborează,cu/fără sprijinul celor de ghidare a căutarii euristice şi a altor elemente de organizare
cognitive date, şi cuprind:

procedee euristice;

scheme complexe de interferenţă.

procedee de rezolvare a problemelor tipice
domeniului de cunoaştere;

Exemplu: rezolvarea unui sistem de ecuatii cu 2 necunoscute

2x-3y=5 ; x+y=10

Un sistem se poate rezolva cu ajutorul a doua metode : metoda reducerii sau a substitutiei.

Etape:

Metoda reducerii

Metoda substitutiei

Pasul 1: inmultim ecuatia x+y=10 cu 3 si devine 3x+3y=30

Pasul 1: alegem necunoscuta pe care dorim sa o substituim.

Pasul 3: impartim ecuatia cu 5 si avem ca x=7

Pasul 2: adunam cele doua ecuatii din sistem si ramane: 5x=35

Pasul 2: consideram cealalta necunoscuta ca fiind numar si il tratam ca a tare ,respectiv ca intr-o ecuatie normala.

Pasul 4: aflam y inlocuind x in a doua ecuatie a sistemului (x+y=10) si avem 7+y=10 de unde rezulta ca y=3

Pasul 3 : Cu forma noua a necunocutei alese mergem in una din cele 2 ecuatii ale sistemului si inlocuim pentru a ramane doar cu o necunoscuta si a rezolva o ecuatie cu o singura necumoscuta .

Pasul 4: cu necunoscuta aflata mergem in substitutie si inlocuim

Pasul 5: Scriem solutia sistemului ,adica perechea (x,y)

La acest exemplu se foloseste strategia cognitiva