Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Strategii didactice centrate pe elev, Metoda rezolvării de probleme,…
Strategii didactice centrate pe elev
Caracteristicle generale
Activităţile dominante în procesul de predare
activizare a elevilor în predare
folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi şi dobândirea de abilităţi
formarea de competenţe pentru sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor învăţate
formarea de abilităţi practice pentru rezolvarea de probleme
Activităţile dominante în procesul de învăţare activă
conversaţii euristice şi rezolvare de situaţii-problemă
rezolvare de probleme deschise şi aplicaţii practice
investigaţii în grup
investigaţii individuale şi tehnici de creativitate
Metodele de predare-învăţare sunt centrate pe elev
pe activitate
pe conţinutul învăţării
Formele de organizare a activităţii
Mijloacele de învăţământ
Strategiile didactice centrate pe elev sunt de următoarele tipuri
strategii de dezvoltare a gândirii critice (inductive, deductive, analogice)
strategii activ-participative (de activizare a elevilor)
strategii rezolutive
strategii cognitive
strategii de instruire diferenţiată
Strategii cognitive
Activităţile desfăşurate pentru învăţarea matematicii au ca obiectiv principal formarea prin acţiune a unor structuri cognitive (noţiuni, concepte şi reprezentări) care sunt puse în evidenţă prin dobândirea unor structuri operatorii (abilităţi).
Strategiile cognitive sunt strategii de învăţare care se clasifică în trei categorii: strategii de cunoaştere; strategii de aplicare; strategii de rezolutive.
Strategie de cunoaştere a unei reguli se desemnează acele modalităţi prin care subiectul identifică elementele componente ale regulii (concepte)
Strategie de aplicare a unei reguli în probleme se înţelege demersul prin care subiectul ajunge singur să aplice regula într-un alt context decât cel învăţat, să scurteze calea de aplicare a ei, folosind un alt rezultat.
Prin strategie rezolutivă se desemnează modalităţile de selectare şi combinare a ideilor relevante din structura cognitivă a rezolvitorului care conduc la găsirea ideii de rezolvare la soluţia problemei.
Strategiile cognitive sunt realizate prin metode explicativ-euristice şi metode activ-
participative.
Obiectivul principal al învăţământului modern este realizarea unui învăţământ de calitate, formativ, creativ şi eficient
Strategii rezolutive
În rezolvarea problemelor distingem planuri sistematice şi planuri euristice
Planul euristic cuprinde procedee prin care se scurtează activitatea de cautare şi se
reduce numărul de încercări
Planul sistematic presupune o explorare sistematică a tuturor posibilităţilor, astfel ca după un număr finit de etape să se ajungă la rezultat
Condiţiile necesare rezolvării problemelor
alăturarea regulilor ce urmează să fie îmbinate pentru a ajunge la soluţie
actualizarea regulilor aferente
dirijarea gândirii pe anumite direcţi.
Întrebările verbale au rolul
de a trezi curiozitatea şi nevoia cunoaşterii unei proprietăţi noi
de a stimula elevii
de a-i îndemna pe elevi
Întrebările pot fi
convergente
divergente
de evaluare
Pentru a fi un bun rezolvitor de probleme, elevul trebuie să-şi fi însuşit o mulţime de
deprinderi intelectuale organizate
Strategiile rezolutive sunt cele pe care elevul şi le formează în procesul instruirii sau şi le
elaborează
„ Rolul problemelor în învăţarea matematicii, este definit prin:
prin situaţii-problemă se anticipează şi se provoacă introducerea teoriei.
prin rezolvarea problemelor se face controlul însuşirii teoriei.
problemele intervin direct în formarea noţiunilor (problemele contribuie la
delimitarea sferei noţiunilor şi la înţelegerea lor).
problemele contribuie la asigurarea caracterului interdisciplinar al matematicii ”,
(H. Banea, 1998).
Aplicarea metodei rezolvării de probleme
I. Etapa de analiză a problemei
reactualizează conceptele şi regulile cunoscute anterior
evaluează conceptele pe baza experienţei
selectează regulile relevante pentru noua situaţie
formulează ipoteze specifice
II. Etapa de sinteză
elaborează demersul de descoperire a soluţiei
formulează alte ipoteze privind soluţiile posibile
III. Etapa de evaluare
procedează la evaluarea soluţiilor
verifică soluţia optimă şi redactează soluţia
proces de analiză şi sinteză
îmbină investigaţia cu sinteza.
reguli principale
citirea corectă a enunţului problemei şi construirea cât mai exactă a figurii
însuşirea enunţului problemei
cunoaşterea unor procedee şi metode
construirea de raţionamente noi
discuţia problemei
verificarea soluţiilor problemei
Metoda rezolvării de probleme
Creativitatea, inventivitatea, capacitatea de analiză, aplicabilitatea şi capacitatea de a rezolva probleme sunt capacităţi intelectuale foarte necesare omului de astăzi, pentru a conveţui
O problemă este un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută și de care repertoriul de răspunsuri câștigat în experiența anterioară apare insuficient sau inadecvat.
Rezolvarea unei probleme constă în găsirea elementului necunoscut,
fără a aplica un algoritm de rezolvare deja învăţat.
„Rezolvarea de probleme” : Un subiect este prezentat sub forma unei probleme de rezolvat de către un elev care are informațiile și mijloacele necesare la dispoziție. Profesorul are rolul de ghid și acesta se abate de la oferirea răspunsului complet.
Învățarea prin metoda "Rezolvarea de probleme":
Este o metodă complexă de aplicare a învăţării prin descoperire care contribuie la formarea capacităţilor
intelectuale ale elevilor;
Este o metodă euristică care prin explorarea alternativelor necesare pentru găsirea soluţiei problemei,stimulează creativitatea elevilor;
Este o metodă euristică care se aplică foarte frecvent în cadrul desfăşurării lecţiilor de matematică.
Metoda rezolvării de probleme