Strategii didactice centrate pe elev

Caracteristicle generale

Activităţile dominante în procesul de predare

Activităţile dominante în procesul de învăţare activă

Metodele de predare-învăţare sunt centrate pe elev

Strategiile didactice centrate pe elev sunt de următoarele tipuri

Strategii cognitive

Formele de organizare a activităţii

Mijloacele de învăţământ

activizare a elevilor în predare

strategii de dezvoltare a gândirii critice (inductive, deductive, analogice)

Obiectivul principal al învăţământului modern este realizarea unui învăţământ de calitate, formativ, creativ şi eficient

folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi şi dobândirea de abilităţi

formarea de competenţe pentru sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor învăţate

strategii activ-participative (de activizare a elevilor)

strategii rezolutive

strategii cognitive

formarea de abilităţi practice pentru rezolvarea de probleme

conversaţii euristice şi rezolvare de situaţii-problemă

rezolvare de probleme deschise şi aplicaţii practice

investigaţii în grup

investigaţii individuale şi tehnici de creativitate

Metoda rezolvării de probleme

strategii de instruire diferenţiată

click to edit

Activităţile desfăşurate pentru învăţarea matematicii au ca obiectiv principal formarea prin acţiune a unor structuri cognitive (noţiuni, concepte şi reprezentări) care sunt puse în evidenţă prin dobândirea unor structuri operatorii (abilităţi).

pe activitate

pe conţinutul învăţării

Strategiile cognitive sunt strategii de învăţare care se clasifică în trei categorii: strategii de cunoaştere; strategii de aplicare; strategii de rezolutive.

Metoda rezolvării de probleme

Creativitatea, inventivitatea, capacitatea de analiză, aplicabilitatea şi capacitatea de a rezolva probleme sunt capacităţi intelectuale foarte necesare omului de astăzi, pentru a conveţui

Strategie de cunoaştere a unei reguli se desemnează acele modalităţi prin care subiectul identifică elementele componente ale regulii (concepte)

click to edit

Strategie de aplicare a unei reguli în probleme se înţelege demersul prin care subiectul ajunge singur să aplice regula într-un alt context decât cel învăţat, să scurteze calea de aplicare a ei, folosind un alt rezultat.

click to edit

Prin strategie rezolutivă se desemnează modalităţile de selectare şi combinare a ideilor relevante din structura cognitivă a rezolvitorului care conduc la găsirea ideii de rezolvare la soluţia problemei.

O problemă este un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută și de care repertoriul de răspunsuri câștigat în experiența anterioară apare insuficient sau inadecvat.

Rezolvarea unei probleme constă în găsirea elementului necunoscut,
fără a aplica un algoritm de rezolvare deja învăţat.

Strategii rezolutive

„ Rolul problemelor în învăţarea matematicii, este definit prin:

În rezolvarea problemelor distingem planuri sistematice şi planuri euristice

Planul euristic cuprinde procedee prin care se scurtează activitatea de cautare şi se
reduce numărul de încercări

prin situaţii-problemă se anticipează şi se provoacă introducerea teoriei.

prin rezolvarea problemelor se face controlul însuşirii teoriei.

click to edit

problemele intervin direct în formarea noţiunilor (problemele contribuie la
delimitarea sferei noţiunilor şi la înţelegerea lor).

Planul sistematic presupune o explorare sistematică a tuturor posibilităţilor, astfel ca după un număr finit de etape să se ajungă la rezultat

problemele contribuie la asigurarea caracterului interdisciplinar al matematicii ”,
(H. Banea, 1998).

Condiţiile necesare rezolvării problemelor

alăturarea regulilor ce urmează să fie îmbinate pentru a ajunge la soluţie

actualizarea regulilor aferente

dirijarea gândirii pe anumite direcţi.

Întrebările verbale au rolul

de a trezi curiozitatea şi nevoia cunoaşterii unei proprietăţi noi

de a stimula elevii

de a-i îndemna pe elevi

Întrebările pot fi

„Rezolvarea de probleme” : Un subiect este prezentat sub forma unei probleme de rezolvat de către un elev care are informațiile și mijloacele necesare la dispoziție. Profesorul are rolul de ghid și acesta se abate de la oferirea răspunsului complet.

convergente

divergente

de evaluare

Pentru a fi un bun rezolvitor de probleme, elevul trebuie să-şi fi însuşit o mulţime de
deprinderi intelectuale organizate

Strategiile cognitive sunt realizate prin metode explicativ-euristice şi metode activ-
participative.

Strategiile rezolutive sunt cele pe care elevul şi le formează în procesul instruirii sau şi le
elaborează

Aplicarea metodei rezolvării de probleme

click to edit

I. Etapa de analiză a problemei

reactualizează conceptele şi regulile cunoscute anterior

evaluează conceptele pe baza experienţei

selectează regulile relevante pentru noua situaţie

formulează ipoteze specifice

II. Etapa de sinteză

elaborează demersul de descoperire a soluţiei

formulează alte ipoteze privind soluţiile posibile

Învățarea prin metoda "Rezolvarea de probleme":

III. Etapa de evaluare

Este o metodă complexă de aplicare a învăţării prin descoperire care contribuie la formarea capacităţilor
intelectuale ale elevilor;

procedează la evaluarea soluţiilor

verifică soluţia optimă şi redactează soluţia

proces de analiză şi sinteză

îmbină investigaţia cu sinteza.

Este o metodă euristică care prin explorarea alternativelor necesare pentru găsirea soluţiei problemei,stimulează creativitatea elevilor;

reguli principale

citirea corectă a enunţului problemei şi construirea cât mai exactă a figurii

însuşirea enunţului problemei

cunoaşterea unor procedee şi metode

construirea de raţionamente noi

Este o metodă euristică care se aplică foarte frecvent în cadrul desfăşurării lecţiilor de matematică.

discuţia problemei

verificarea soluţiilor problemei