Strategii didactice centrate pe elev
Caracteristicle generale
Activităţile dominante în procesul de predare
Activităţile dominante în procesul de învăţare activă
Metodele de predare-învăţare sunt centrate pe elev
Strategiile didactice centrate pe elev sunt de următoarele tipuri
Strategii cognitive
Formele de organizare a activităţii
Mijloacele de învăţământ
activizare a elevilor în predare
strategii de dezvoltare a gândirii critice (inductive, deductive, analogice)
Obiectivul principal al învăţământului modern este realizarea unui învăţământ de calitate, formativ, creativ şi eficient
folosirea metodelor care pun accentul pe formarea de deprinderi şi dobândirea de abilităţi
formarea de competenţe pentru sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor învăţate
strategii activ-participative (de activizare a elevilor)
strategii rezolutive
strategii cognitive
formarea de abilităţi practice pentru rezolvarea de probleme
conversaţii euristice şi rezolvare de situaţii-problemă
rezolvare de probleme deschise şi aplicaţii practice
investigaţii în grup
investigaţii individuale şi tehnici de creativitate
Metoda rezolvării de probleme
strategii de instruire diferenţiată
click to edit
Activităţile desfăşurate pentru învăţarea matematicii au ca obiectiv principal formarea prin acţiune a unor structuri cognitive (noţiuni, concepte şi reprezentări) care sunt puse în evidenţă prin dobândirea unor structuri operatorii (abilităţi).
pe activitate
pe conţinutul învăţării
Strategiile cognitive sunt strategii de învăţare care se clasifică în trei categorii: strategii de cunoaştere; strategii de aplicare; strategii de rezolutive.
Metoda rezolvării de probleme
Creativitatea, inventivitatea, capacitatea de analiză, aplicabilitatea şi capacitatea de a rezolva probleme sunt capacităţi intelectuale foarte necesare omului de astăzi, pentru a conveţui
Strategie de cunoaştere a unei reguli se desemnează acele modalităţi prin care subiectul identifică elementele componente ale regulii (concepte)
click to edit
Strategie de aplicare a unei reguli în probleme se înţelege demersul prin care subiectul ajunge singur să aplice regula într-un alt context decât cel învăţat, să scurteze calea de aplicare a ei, folosind un alt rezultat.
click to edit
Prin strategie rezolutivă se desemnează modalităţile de selectare şi combinare a ideilor relevante din structura cognitivă a rezolvitorului care conduc la găsirea ideii de rezolvare la soluţia problemei.
O problemă este un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută și de care repertoriul de răspunsuri câștigat în experiența anterioară apare insuficient sau inadecvat.
Rezolvarea unei probleme constă în găsirea elementului necunoscut,
fără a aplica un algoritm de rezolvare deja învăţat.
Strategii rezolutive
„ Rolul problemelor în învăţarea matematicii, este definit prin:
În rezolvarea problemelor distingem planuri sistematice şi planuri euristice
Planul euristic cuprinde procedee prin care se scurtează activitatea de cautare şi se
reduce numărul de încercări
prin situaţii-problemă se anticipează şi se provoacă introducerea teoriei.
prin rezolvarea problemelor se face controlul însuşirii teoriei.
click to edit
problemele intervin direct în formarea noţiunilor (problemele contribuie la
delimitarea sferei noţiunilor şi la înţelegerea lor).
Planul sistematic presupune o explorare sistematică a tuturor posibilităţilor, astfel ca după un număr finit de etape să se ajungă la rezultat
problemele contribuie la asigurarea caracterului interdisciplinar al matematicii ”,
(H. Banea, 1998).
Condiţiile necesare rezolvării problemelor
alăturarea regulilor ce urmează să fie îmbinate pentru a ajunge la soluţie
actualizarea regulilor aferente
dirijarea gândirii pe anumite direcţi.
Întrebările verbale au rolul
de a trezi curiozitatea şi nevoia cunoaşterii unei proprietăţi noi
de a stimula elevii
de a-i îndemna pe elevi
Întrebările pot fi
„Rezolvarea de probleme” : Un subiect este prezentat sub forma unei probleme de rezolvat de către un elev care are informațiile și mijloacele necesare la dispoziție. Profesorul are rolul de ghid și acesta se abate de la oferirea răspunsului complet.
convergente
divergente
de evaluare
Pentru a fi un bun rezolvitor de probleme, elevul trebuie să-şi fi însuşit o mulţime de
deprinderi intelectuale organizate
Strategiile cognitive sunt realizate prin metode explicativ-euristice şi metode activ-
participative.
Strategiile rezolutive sunt cele pe care elevul şi le formează în procesul instruirii sau şi le
elaborează
Aplicarea metodei rezolvării de probleme
click to edit
I. Etapa de analiză a problemei
reactualizează conceptele şi regulile cunoscute anterior
evaluează conceptele pe baza experienţei
selectează regulile relevante pentru noua situaţie
formulează ipoteze specifice
II. Etapa de sinteză
elaborează demersul de descoperire a soluţiei
formulează alte ipoteze privind soluţiile posibile
Învățarea prin metoda "Rezolvarea de probleme":
III. Etapa de evaluare
Este o metodă complexă de aplicare a învăţării prin descoperire care contribuie la formarea capacităţilor
intelectuale ale elevilor;
procedează la evaluarea soluţiilor
verifică soluţia optimă şi redactează soluţia
proces de analiză şi sinteză
îmbină investigaţia cu sinteza.
Este o metodă euristică care prin explorarea alternativelor necesare pentru găsirea soluţiei problemei,stimulează creativitatea elevilor;
reguli principale
citirea corectă a enunţului problemei şi construirea cât mai exactă a figurii
însuşirea enunţului problemei
cunoaşterea unor procedee şi metode
construirea de raţionamente noi
Este o metodă euristică care se aplică foarte frecvent în cadrul desfăşurării lecţiilor de matematică.
discuţia problemei
verificarea soluţiilor problemei