Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Strategii de predare-învăţare a matematicii în gimnaziu şi liceu -…
Strategii de predare-învăţare a matematicii în
gimnaziu şi liceu
O clasificare a strategiilor de predare-învăţare se poate realiza în funcţie de
următoarele criterii
Criteriul 3
După gradul de dirijare a învățării se disting 3 clase de strategii:
Strategii semialgoritmice
: intervenția profesorului este moderată
Strategii neprescrie/participative
: Aceste strategii sunt axate pe stimularea efortului propriu al elevului și pe promovarea muncii individuale și se impart în 3 categorii
strategii euristice : elaborarea strategiilor prin propriu efort,strategiile euristice sunt strategii de angajare efectivă şi de cercetare activă a
elevilor pentru învăţarea conştientă şi durabilă a adevărurilor matematice.
strategii creative : se pune accentul pe capacitatea de reflecție,sinteză
strategii mixte: euristico-algoritmice
Strategii prescrise\algoritmice
: impun strategia de dirijare strictă și riguroasă a învățării
Criteriul 2.În funcţie de tipul de achiziţii şi rezultatele dorite a fi obţinute:
strategii de dobândire de noi informaţii/cunoştinţe, numite şi strategii informative;
strategii de exersare/aplicare a noilor informaţii (pentru a însuși abilităţi practice);
strategii de dezvoltare de competenţe (care au ca obiectiv crearea capacităţilor de a
utiliza cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile în situaţii noi).
Criteriul1.În funcţie de procesul pe care-l vizează şi de cel care le îniţiază:
strategii ale profesorului
strategii de conducere a activității
exprimate prin stilul pedagogic personal, cu arie
largă de acoperire, referindu-se la specificul întregii activităţi a profesorului;
strategii de predare şi de stimulare a învăţării
(modalităţi de transmitere/receptare a
cunoştinţelor care se aplică în cadrul unei lecţii sau unităţi de învăţare);
strategii ale elevilor:
strategii de învăţare
care se referă la modul în care elevul
reuşeşte să înveţe şi să aplice ceea ce învaţă, precum şi la stilul personal de învăţare;
Strategii cognitive
deprinderi prin intermediul carora elevul isi organizeaza propriul sau mod de gandire
sunt deprinderi intelectuale superior organizate care selecteaza si dirijeaza procesele interne implicate in definirea si rezolvarea problemelor noi;
se clasifica in
trei categorii
strategii de cunoastere
"se desemneaza acele modalitati prin care subiectul identifica elementele componente ale regulii, aminteste enuntul verbal al ei, recunoaste modelul ei figurativ intr-o configuratie simpla etc." (F. Cirjan, 2008, pg.81)
stretegii de aplicare
demersul prin care subiectul ajunge singur sa aplice regula intr-un alt context decat cel invatat, sa scurteze calea de aplicarea ei folosind un alt rezultat etc.
strategii rezolutive
modalitatile de selectare si combinarea ideilor relevante (propozitii de baza) din structura cognitiva a rezolvitorului care conduc la gasirea ideii de rezolvare si la solutia problemei
Strategiile de predare proiectate si alese de profesor trebuie sa genereze in clasa conditiie si atmosfera in care toti elevii sa beneficieze de
strategiile de invatare
astfel incat sa reuseasca sa isi construiasca propriile strategii de cunoastere
Procesul de invatare in cadrul activititatii scolare presupune urmatoarele faze:
receptarea cunostintelor predate
,
intelegerea
,
fixarea in memorie
,
actualizarea transferului informatiei
.
Tipuri de strategii de predare-învățare
Definiții ale strategiilor didactice
Modalitate prin care profesorul alege, combină, organizează ansamblul de metode pedagogice, materiale didactice, mijloace pentru a atinge obiectivele propuse
Modalitate de concepere, proiectare și organizare a activității de învățare
Sunt seturi de acțiuni ce se pot modifica și se pliază pe obiective prin care se creează condițiile predării și generării învățării
Strategia didactică de predare-învățare este expresia ansamblului de metode, procedee, mijloace de învățământ și forme de organizare a învățării, în derulare secvențială pentru a realiza un procedeu didactic eficient
Strategia didactică de predare-învățare: este concepută ca un scenariu didactic complex, implică elevii, condiții de realizare a lecției, obiective și metode, pune accentul pe „cum să gândești”
Cele mai folosite tipuri de strategii specifice activităţilor de învăţare a matematicii în
învăţamântul preuniversitar:
strategii euristice de predare-învăţare
strategii de iniţiere a elevilor în operaţii specifice procesului rezolutiv;
strategii de formare a unor deprinderi de lucru utile în rezolvarea de probleme;
strategii de progres a contribuţiei personale a elevilor în rezolvarea problemelor;
strategii de antrenare progresivă a elevilor în rezolvarea problemelor dificile;
strategii de stimulare a creativităţii elevilor.
strategii pentru dezvoltarea capacităţilor rezolutive;
Ocupă un loc central în procesul de instruire
Strategia de predare creează condiții pentru formarea strategiilor de învățare ale elevilor, iar modalitățile de învățare determină optimizarea strategiilor de predare.
Cele mai folosite tipuri de strategii specifice activităţilor de învăţare a matematicii în
învăţamântul preuniversitar
strategii pentru dezvoltarea capacităţilor rezolutive;
strategii de iniţiere a elevilor în operaţii specifice procesului rezolutiv;
strategii euristice de predare-învăţare
strategii de progres a contribuţiei personale a elevilor în rezolvarea problemelor;
strategii de formare a unor deprinderi de lucru utile în rezolvarea de probleme;
strategii de antrenare progresivă a elevilor în rezolvarea problemelor dificile;
strategii de stimulare a creativităţii elevilor.
Un rol esențial îl joacă strategiile (inter)active --> conferă metodologiei didactice valoarea unei teorii sistemice, care poate oferi în procesul de predare-învățare, un ansamblu de procedee și tehnici cu menirea de a eficientiza activitățile de învățare.
Conform cercetărilor pedagogice în domeniul didacticii matematice, strategiile didactice
utile învăţarii matematicii sunt cele care pun accentul preponderent pe:
dezvoltarea capacităţilor rezolutive şi creative și motivarea intereselor pentru cunoaştere;
formarea şi dezvoltarea capacităţilor de înţelegere, conceptualizare şi identificare a
semnificaţiilor prin învăţare
dezvoltarea capacităţii de a gestiona informaţii matematice
Cunoaşterea şi folosirea strategiilor didactice ca instrumente utile aflate la dispoziţia profesorului, corelarea acestora cu particularităţile elevilor şi cu obiectivele care trebuie să le atingă, contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitează antrenarea elevilor la crearea/dezvoltarea capacităților necesare unei activităţi de învăţare activă, productivă și durabilă.