Strategii de predare-învăţare a matematicii în


gimnaziu şi liceu

O clasificare a strategiilor de predare-învăţare se poate realiza în funcţie de
următoarele criterii

Strategii cognitive

deprinderi prin intermediul carora elevul isi organizeaza propriul sau mod de gandire

sunt deprinderi intelectuale superior organizate care selecteaza si dirijeaza procesele interne implicate in definirea si rezolvarea problemelor noi;

Criteriul 3

După gradul de dirijare a învățării se disting 3 clase de strategii:

Criteriul 2.În funcţie de tipul de achiziţii şi rezultatele dorite a fi obţinute:

Criteriul1.În funcţie de procesul pe care-l vizează şi de cel care le îniţiază:

Tipuri de strategii de predare-învățare

Strategii semialgoritmice : intervenția profesorului este moderată

strategii ale profesorului

Strategii neprescrie/participative : Aceste strategii sunt axate pe stimularea efortului propriu al elevului și pe promovarea muncii individuale și se impart în 3 categorii

Strategii prescrise\algoritmice : impun strategia de dirijare strictă și riguroasă a învățării

Definiții ale strategiilor didactice

strategii ale elevilor:

Modalitate prin care profesorul alege, combină, organizează ansamblul de metode pedagogice, materiale didactice, mijloace pentru a atinge obiectivele propuse

Cele mai folosite tipuri de strategii specifice activităţilor de învăţare a matematicii în
învăţamântul preuniversitar:

se clasifica in trei categorii

strategii de conducere a activității

exprimate prin stilul pedagogic personal, cu arie
largă de acoperire, referindu-se la specificul întregii activităţi a profesorului;

strategii de cunoastere

stretegii de aplicare

strategii rezolutive

strategii de predare şi de stimulare a învăţării

strategii euristice de predare-învăţare

(modalităţi de transmitere/receptare a
cunoştinţelor care se aplică în cadrul unei lecţii sau unităţi de învăţare);

Modalitate de concepere, proiectare și organizare a activității de învățare

"se desemneaza acele modalitati prin care subiectul identifica elementele componente ale regulii, aminteste enuntul verbal al ei, recunoaste modelul ei figurativ intr-o configuratie simpla etc." (F. Cirjan, 2008, pg.81)

strategii pentru dezvoltarea capacităţilor rezolutive;

strategii de învăţare

care se referă la modul în care elevul
reuşeşte să înveţe şi să aplice ceea ce învaţă, precum şi la stilul personal de învăţare;

strategii de iniţiere a elevilor în operaţii specifice procesului rezolutiv;

Ocupă un loc central în procesul de instruire

Sunt seturi de acțiuni ce se pot modifica și se pliază pe obiective prin care se creează condițiile predării și generării învățării

strategii de formare a unor deprinderi de lucru utile în rezolvarea de probleme;

strategii de dobândire de noi informaţii/cunoştinţe, numite şi strategii informative;

demersul prin care subiectul ajunge singur sa aplice regula intr-un alt context decat cel invatat, sa scurteze calea de aplicarea ei folosind un alt rezultat etc.

strategii de progres a contribuţiei personale a elevilor în rezolvarea problemelor;

strategii de exersare/aplicare a noilor informaţii (pentru a însuși abilităţi practice);

strategii de antrenare progresivă a elevilor în rezolvarea problemelor dificile;

strategii de dezvoltare de competenţe (care au ca obiectiv crearea capacităţilor de a
utiliza cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile în situaţii noi).

Strategia de predare creează condiții pentru formarea strategiilor de învățare ale elevilor, iar modalitățile de învățare determină optimizarea strategiilor de predare.

strategii de stimulare a creativităţii elevilor.

strategii euristice : elaborarea strategiilor prin propriu efort,strategiile euristice sunt strategii de angajare efectivă şi de cercetare activă a
elevilor pentru învăţarea conştientă şi durabilă a adevărurilor matematice.

strategii creative : se pune accentul pe capacitatea de reflecție,sinteză

strategii mixte: euristico-algoritmice

modalitatile de selectare si combinarea ideilor relevante (propozitii de baza) din structura cognitiva a rezolvitorului care conduc la gasirea ideii de rezolvare si la solutia problemei

Strategia didactică de predare-învățare este expresia ansamblului de metode, procedee, mijloace de învățământ și forme de organizare a învățării, în derulare secvențială pentru a realiza un procedeu didactic eficient

Cele mai folosite tipuri de strategii specifice activităţilor de învăţare a matematicii în
învăţamântul preuniversitar

strategii pentru dezvoltarea capacităţilor rezolutive;

strategii de iniţiere a elevilor în operaţii specifice procesului rezolutiv;

strategii euristice de predare-învăţare

Un rol esențial îl joacă strategiile (inter)active --> conferă metodologiei didactice valoarea unei teorii sistemice, care poate oferi în procesul de predare-învățare, un ansamblu de procedee și tehnici cu menirea de a eficientiza activitățile de învățare.

Strategiile de predare proiectate si alese de profesor trebuie sa genereze in clasa conditiie si atmosfera in care toti elevii sa beneficieze de strategiile de invatare astfel incat sa reuseasca sa isi construiasca propriile strategii de cunoastere

strategii de progres a contribuţiei personale a elevilor în rezolvarea problemelor;

strategii de formare a unor deprinderi de lucru utile în rezolvarea de probleme;

strategii de antrenare progresivă a elevilor în rezolvarea problemelor dificile;

Strategia didactică de predare-învățare: este concepută ca un scenariu didactic complex, implică elevii, condiții de realizare a lecției, obiective și metode, pune accentul pe „cum să gândești”

strategii de stimulare a creativităţii elevilor.

Conform cercetărilor pedagogice în domeniul didacticii matematice, strategiile didactice
utile învăţarii matematicii sunt cele care pun accentul preponderent pe:

dezvoltarea capacităţilor rezolutive şi creative și motivarea intereselor pentru cunoaştere;

formarea şi dezvoltarea capacităţilor de înţelegere, conceptualizare şi identificare a
semnificaţiilor prin învăţare

Procesul de invatare in cadrul activititatii scolare presupune urmatoarele faze: receptarea cunostintelor predate, intelegerea, fixarea in memorie, actualizarea transferului informatiei.

dezvoltarea capacităţii de a gestiona informaţii matematice

Cunoaşterea şi folosirea strategiilor didactice ca instrumente utile aflate la dispoziţia profesorului, corelarea acestora cu particularităţile elevilor şi cu obiectivele care trebuie să le atingă, contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitează antrenarea elevilor la crearea/dezvoltarea capacităților necesare unei activităţi de învăţare activă, productivă și durabilă.