Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Didactica informatica, După logica gândirii - Coggle Diagram
Didactica informatica
1.3 Componentele unei strategii didactice: prezentare generală
1.3.2. Clasificarea metodelor didactice
Clasificările metodelor didactice prezentate în cărţile de pedagogie sau revistele de
specialitate folosesc diverse criterii, şi anume după:
Gradul de generalitate(sfera de aplicabilitate)
metode generale: prelegerea, expunerea, conversaţia
metode speciale (particulare): folosite în predarea informaticii sau aplicabile în
anumite etape ale activităţii de predare-învăţare.
Modalitatea de prezentare a cunoştinţelor:
metode de comunicare (bazate pe cuvântul scris/ rostit): expunerea, conversaţia etc
metode intuitive (bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor):
demonstraţia, observaţia etc
metode bazate pe acţiuni: exerciţii, lucrări practice etc.
Funcţia didactică principală
metode de predare-învăţare propriu-zise:
metode care au ca scop formarea priceperilor şi deprinderilor: exerciţiul, lucrări etc.
metode de fixare şi consolidare
metode de transmitere şi dobândire a cunoştinţelor: expunerea, problematizarea etc.
Gradul de participare a elevilor la activitatea didactică
metode expozitive (pasive) - metode centrate pe memoria reproductiva si pe ascultare pasiva a elevuiui: expunerea, demonstrarea cu caracter expozitiv etc.
metode active şi metode interactive - metode euristice centrate pe elev şi pe activitateasa de explorare a realităţii: conversaţia euristică. observarea independentă, modelarea, învăţarea prin descoperire, problematizarea, exerciţiul euristic, braistorming-ul etc.;
metode combinate.
Modul de administrare a experienţei de învăţare ce trebuie însuşită
metode euristice - bazate pe descoperire şi rezolvare de probleme.
metode algoritmice - bazate pe secvenţe operaţionale stabilite şi construite anterior:algoritmizarea, exerciţiul , instruirea programată;
Forma de organizare a activităţii
metode frontale; metode de predare-învăţare pe grupe; metode de muncă individuală-
independentă; metode combinate - prin alternări între variantele precedente.
Axa: învăţare mecanică (prin repetare) - învăţare conştientă (prin descoperire):
1.3.1 Metode didactice. Funcţiile metodelor didactice
Metodele de învăţământ
Caracteristici principale
finalitatea
normativitatea
au un caracter:
instrumental
sistemic
dinamic
reprezintă
calea de urmat de către profesori şi elevi în vederea atingerii obiectivelor educaţionale
„o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda, care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor săi ”,[14] (I. Cerghit, 2002
este
selecţionată de către profesor şi aplicată în activitatea de învăţare;
o cale prin care profesorul îşi proiectează, organizează şi desfăşoară activitatea de predare-învăţare în strânsă legătură cu celelalte componente ale instruirii
o cale de optimizare a acţiunii de instruire;
modalitatea de acţiune care se utilizează sub forma unor procedee alese, combinate şi aplicate în funcţie de nivelul de vârstă şi intelectual al elevilor şi interesele acestora;
o modalitate de acţiune prin intermediul căreia profesorul dă posibilitatea elevilor să găsească ei înşişi calea proprie de urmat în vederea descoperirii unor noi adevăruri, elaborării unor noi cunoştinte, găsirii unor răspunsuri la diferite aspecte practice din viaţa cotidiană;
un mod comun de acţiune ce reuneşte într-un tot unitar, activitatea celor doi actori ai binomului educțional
Funcţii
operaţională/instrumentală
normativă
formativ-educativă
cognitivă
motivaţională
Metode tradiționale
Metode moderne
1.3.4. Forme de organizare a instruirii :
Frontale
Pe grupe
Individuale
1.3.3. Mijloace de învăţământ. Funcţii pedagogice
Mijloacele de învăţământ constituie ansamblul instrumentelor materiale, naturale sau
tehnice, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor de instruire, care facilitează desfăşurarea activităţilor didactice pentru realizarea eficientă a obiectivelor de predare-
învăţare-evaluare.
Mijloacele de învăţământ, utilizate în învăţământul matematic, se prezintă sub formă de:
-> materiale utilizabile în acţiunea de predare/învăţare/evaluare: diagrame, grafice,
scheme structurale, planşe, tabele, machete, modele, chestionare, seturi de teste etc.;
-> aparate şi instrumente (tablă mobilă, tablă electronică, videoproiector, computer,
monitor, tabletă, simulatoare didactice etc.;
-> mijloace audio-vizuale: filme didactice, videomagnetofon, etc.
Mijloacele de
învăţământ se clasifică în patru grupe:
Grupa A. Mijloace informativ-demonstrative (facilitează dobândirea informaţiilor,
formarea reprezentărilor şi noţiunilor).
Grupa B. Mijloace de exersare şi formare a deprinderilor. Ele asigură învăţarea prin descoperire, efectuarea de exerciţii necesare formării deprinderilor, exersarea creatoare a unor aptitudini practice. În această categorie sunt cuprinse: calculatoare de birou, computere;
laboratoare audio-vizuale, laboratoare multimedia; grile didactice.
Grupa C. Mijloace de raţionalizare a timpului în orele de curs, din care fac parte:aparate de multiplicat; mape (dosare) recapitulative; seturi de materiale didactice specifice
disciplinei de matematică.
Grupa D. Mijloace de evaluare a performanţelor şcolare: chestionare standardizate, scale de evaluare; seturi de teste docimologice şi probe de evaluare criterială; seturi de teste
grilă, fişe de evaluare/autoevaluare; softuri de evaluare; referate, proiecte, portofolii.
Relaţia dintre didactică şi didactica matematicii
Conceptul de didactica
Termenul „didactică” a fost introdus de J. A. Comenius 2, prin publicarea operei „Didactica Magna” (1657).
Clasificare
didactica modernă (predare-învăţare-conţinut predat şi învăţat)
didactica post-modernă sau curriculară care cuprinde: competenţe, conţinuturi,
metode, strategii, evaluare (predare-învăţare-evaluare–conţinut predat, învăţat şi evaluat)”
didactica tradiţională (predare-conţinut predat)
Termeni din didactica
Termenul pedagogic de „instruire”
„Instruirea şi autoinstruirea se referă la acţiunile conştiente ale individului de informare, de înzestrare cu cunoştinţe, de dezvoltare a capacităţilor şi intereselor de cunoaştere, de formare a concepţiilor, acţiuni desfăşurate prin alţii (în cazul instruirii) şi prin sine (în cazul autoinstruirii)”.
Conceptul de „educaţie”
Educaţia are ca scop formarea personalităţii umane
În sens pedagogic educaţia „se referă la acţiunea complexă de formare a elevilor,
Forme ale educaţiei
Educaţia formală cuprinde totalitatea activităţilor şi a acţiunilor pedagogice desfăşurate
şi proiectate instituţional (în şcoli, licee, universtăţi etc.), în cadrul sistemului de învăţământ,
Educaţia non-formală cuprinde ansamblul activităţilor şi al acţiunilor care se
desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, dar în afara sistemului şcolar.
Educaţia informală cuprinde ansamblul influenţelor cotidiene, spontane, eterogene,
care nu-şi propun în mod deliberat atingerea unor ţeluri pedagogice, dar au efecte educative.
Sistemul de învăţământ:
reprezintă ansamblul instituţiilor de învăţământ, organizate la nivel naţional, pe verticală şi
pe orizontală;
Procesul de învăţământ
un ansamblu de activităţi organizate şi dirijate care se desfăşoară etapizat, în cadrul unor instituţii specializate, sub îndrumarea unor persoane învestite şi pregătite în mod special, în
vederea îndeplinirii obiectivelor instructiv-educative;
Termenul pedagogic de „curriculum”
curriculum reprezintă ansamblul acelor documente şcolare de tip
reglator
1.2 Strategii didactice.Tipuri de strategii didactice
Conceptul de strategie didactică
DEF.: ansamblu de decizii şi acţiuni care vizează buna desfăşurare şi optimizare a fenomenelor educaţionale întreprinse într-o organizaţie (clasă, şcoală/universitate)
pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen lung, mediu sau scurt
Structura
componenta structurală
componenta funcţională
Caracteristici generale
are un caracter normativ
are un aracter probabilistic, dinamic şi perfectibil
promovează dezvoltarea viziunilor intradisciplinare,
Tipuri de strategii didactice
După elementul pe care sunt centrate
Centrate pe elev
Centrate pe conținut
Centrate și pe elev și pe conținut
După modul de organizare a activităţiii de învăţare
frontale
în grup sau perechi
individuale
După logica gândirii
strategii deductive (de la abstract la concret).
strategii analogice
strategii mixte
strategii inductive (de la concret la abstract)