Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Elemente de didactica matematicii, , Echipa: Andreea Stoica, Ioana Pogan,…
Elemente de didactica matematicii
Didactica se clasifică astfel:
didactica tradiţională
didactica modernă
didactica post-modernă sau curriculară
Principiile didacticii
Principiul intuiției
Principiul însuşirii conştiente şi active cunoştinţelor
Principiul legării teoriei de practică
Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor
Principiul accesibilităţii cunoştinţelor
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
Principiul individualizării şi diferenţierii instruirii
Principiul conexiunii inverse
Formele educației
formală
non-formală
informală
Didactica matematicii îndeplineşte două funcţii principale
funcția teoretică: știința explicativă
funcția practică:știința aplicativă
Funcţiile metodelor didactice:
funcţia operaţională/instrumentală.
funcţia normativă
funcţia formativ-educativă.
funcţia cognitivă.
.
Forme de organizare a activităţii didactice
activităţi frontale
activităţi pe grupe dirijate
activităţi individuale
Metode didactice
După gradul de generalitate: generale și particulare
Metode de comunicare, intuitive, bazate de acțiuni
funcţia didactică principală: metode de predare-învățare propriu-zise, metode de evaluare:
Didactica matematicii
O ramură pedagogică interdisciplinară care prezintă modalităţi de aplicare a didacticii
generale la specificul predării-învăţării matematicii;
Didactica matematicii vizează
adoptarea unei procedee didactice specifice prin sisteme de evaluare a cunoştinţelor
și deprinderilor însuşite de elevi, pentru creşterea eficienţei activităţii didactice viitoare;
determinarea şi aplicarea particularizată, la matematică, a tuturor componentelor
principale ale procesului de învăţământ
sintetizarea tuturor componentelor specifice didacticii matematicii în demersuri
creative şi inovative menite să conducă la perfecţionarea procesului de învăţământ.
elaborarea concretă şi operaţionalizarea conţinutului matematicii prin transpunerea
lui în documente şi suporturi operaţionale
Metodele didactice
metode tradiţionale
explicaţia
demonstraţia
prelegerea
observaţia
conversaţia
exerciţiul
expunerea
studiul de caz
problematizarea
metode moderne
metoda mozaicului
metoda cubului
jocul didactic
metoda ciorchinelui
modelarea
proiectul
algoritmizarea
instruirea programată
brainstorming
Clasificarea metodelor didactice
gradul de participare a elevilor la activitatea didactică:
metode expozitive (pasive) - metode centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultare pasivă a elevului: expunerea, demonstraţia cu caracter expozitiv
metode combinate.
metode active şi metode interactive - metode euristice centrate pe elev si pe activitatea sa de explorare a realității: conversaţia euristică. observarea independentă, modelarea, învăţarea
prin descoperire, problematizarea, exerciţiul euristic, braistorming-ul
modul de administrare a experienţei de învăţare ce trebuie însuşită:
metode algoritmice:bazate pe secvenţe operaţionale stabilite şi construite anterior: algoritmizarea, exerciţiul , instruirea programată;
metode euristice:bazate pe descoperire şi rezolvare de probleme.
funcţia didactică principală:
metode de predare-învăţare propriu-zise:
metode de transmitere şi dobândire a cunoştinţelor: expunerea, problematizarea etc.;
metode care au ca scop formarea priceperilor şi deprinderilor: exerciţiul, lucrări etc.;
metode de fixare şi consolidare;
metode de evaluare:
metode evaluativ-stimulative: observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală, fişe de lucru, teste de evaluare etc.;
metode de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare: lucrări scrise, examene finale.
forma de organizare a activităţii:
metode frontale; metode de predare-învăţare pe grupe; metode de muncă individuală-independentă; metode combinate-prin alternări între variantele precedente.
modalitatea de prezentare a cunoştinţelor:
metode de comunicare (bazate pe cuvântul scris/ rostit): expunerea, conversaţia etc.;
metode intuitive (bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor): demonstraţia, observaţia etc.;
metode bazate pe acţiuni: exerciţii, lucrări practice etc.
axa: învăţare mecanică (prin repetare)-învăţare conştientă (prin descoperire):
metode bazate preponderent pe descoperirea dirijată: conversaţia euristică, observaţia dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.;
metode de descoperire propriu-zisă: observarea independentă, exerciţiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming-ul etc.
metode bazate pe învăţarea prin receptare: expunerea, demonstraţia etc.;
gradul de generalitate
metode generale: prelegerea, expunerea, conversaţia;
metode speciale (particulare)
Mijloacele de învățământ
se prezintă sub formă
aparate şi instrumente (tablă mobilă, tablă electronică, videoproiector, computer,
monitor, tabletă, simulatoare didactice etc.;
mijloace audio-vizuale: filme didactice, videomagnetofon, etc.
materiale utilizabile în acţiunea de predare/învăţare/evaluare: diagrame, grafice,
scheme structurale, planşe, tabele, machete, modele, chestionare, seturi de teste etc.;
se clasifică în patru grupe
Grupa A. Mijloace informativ-demonstrative
(1). Mijloace logico-intuitive
(2). Mijloace logico-raţionale
Grupa B. Mijloace de exersare şi formare a deprinderilor.
Grupa C. Mijloace de raţionalizare a timpului în orele de curs
Grupa D. Mijloace de evaluare a performanţelor şcolare
îndeplinesc următoarele funcţii pedagogice principale
funcţia formativ-educativă (de exersare şi dezvoltare a operaţiilor
gândirii, formare
a deprinderilor intelectuale şi practice).
funcţia de raţionalizare a efortului şi timpului în activitatea de predare-învăţare
funcţia stimulativă/de motivare a învăţării (de dezvoltare a motivaţiei şi a
interesului elevilor pentru studiu/cunoaştere).
funcţia de evaluare a randamentului şcolar (de diagnoză şi apreciere a progreselor
înregistrate de elevi pe parcursul unui program de instruire).
funcţia ilustrativ-demonstrativă (de formare la elevi a reprezentărilor, de însuşire de
noi cunoştinţe, de fixare şi sistematizare).
funcţia de şcolarizare substitutivă (de realizare a învăţamântului la distanţă).
funcţia de comunicare (de transmitere de informaţii).
Avantaje/Dezavantaje ale utilizării mijloacelor de învățământ
Avantaje
facilitează transmiterea unor cunoştinţe, formarea unor deprinderi şi realizarea unei aplicaţii practice în cadrul procesului instructiv-educativ
completează explicaţiile verbale și contribuie la ilustrarea şi concretizarea cunoştinţelor;
oferă elevilor o cale directă pentru cunoaşterea unor realităţi, greu accesibile;
consolidează cunoştinţe şi abilităţi;
asigură o folosire eficientă a timpului de instruire.
Dezavantaje
mijloacele audio-video conduc la o standardizare şi uniformizare a interpretării realităţii;
produc uneori exagerări şi denaturări ale fenomenelor prezentate;
prin utilizarea fără măsură a imaginilor se reţin procesele cognitive în planul concret şi nu se încurajează dezvoltarea operaţiilor de generalizare şi de abstractizare.
Echipa: Andreea Stoica, Ioana Pogan, Luisa Potoreț, Adelina Morcov, Roxana Krämer, Delia Popa