Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Managementul problemelor disciplinare - Coggle Diagram
Managementul problemelor disciplinare
1. Factori care influențează
comportamentele elevilor
problemele disciplinare trebuie
prevenite
când apar, problemele disciplinare trebuie tratate
negociere
motivare
rezolvare prin înțelegere
oferire de modele pozitive în loc de punitive
un profesor bun se poate folosi de
talentul de lider și de experiența profesională
motivare
integrarea ideii de diversitate și individualitate
motivația trebuie întărită
recompensarea comportamentului responsabil
corectarea comportamentului iresponsabil (mustrări verbale ușoare, așezarea preferențială în bănci, anunțarea părinților)
ignorarea unor derapaje ușoare (vorbitul în șoaptă; întârzierea motivată și/sau anunțată politicos)
controlul consecvent
recompense
note, diplome, laude, excursii, premii
satisfacția atingerii standardelor, împlinire personală, satisfacerea curiozității
2. Managementul procesului de instruire
două dimensiuni aplicative fundamentale text
managementul problemelor disciplinare
managementul instruirii
un bun manager al clasei de elevi
evită schimbarea bruscă a tipului de activitate sau abandonarea temporară a unui tip de activitate și revenirea bruscă după un interval de timp
se concentrează să finalizeze activitatea pe care a început‐o şi să îndeplinească obiectivele pe care şi le‐a propus
evită încetinirea ritmului de instruire sau supraîncărcarea cu amănunte excesive
reacții care pot menține atenția clasei
distribuirea echitabilă a ocaziilor de afirmare a elevului
ajutorul acordat individual membrilor grupului
explorarea posibilităţilor latente
investigarea comportamentului profesorului
problematizarea la nivel superior
aprobarea sau corectarea activităţii elevului
lauda
conştientizarea motivelor de laudă
atenţia faţă de ceea ce au de spus elevii
acceptarea sentimentelor elevilor
raporturile apropiate cu elevii
respectul față de elevi
interesul față de elevi
afecțiunea
amânarea unei reacții
coordonarea graduală a responsabilităților
menţinerea atenţiei prin mişcările profesorului în clasă, gestică, modulaţii vocale, contact vizual
3. Managementul clasei de elevi și disciplina
semnificațiile
disciplinei
social
școlar
două teorii
complementare
privind disciplina
liberală
autoritară
premise
nu există rețetă pt. disciplină
„De câte ori un profesor reacţionează faţă de un elev, alţi 20 sau 30 învaţă o lecţie” – Daniel Goleman
disciplina se instalează odată cu înțelegerea resposanbilităților
evaluarea/autoevaluarea şi comunicarea pot fi soluţii favorabile rezolvării unor probleme disciplinare sau mici conflicte
disciplina este subiectivă
probleme disciplinare apar în orice colectiv
disciplinarea
activitate condusă de profesor prin care acesta caută să ghideze, să direcţioneze spre comportamente dezirabile şi în acelaşi timp să contracareze comportamentele care impietează drepturile altora, fie ei profesori sau elevi
etape
preventivă
corectivă
de susținere
presupune din partea profesorului comunicare, înțelegere, adresabilitate politicoasă, respect pentru elevi, empatie
4. Modele pentru un climat disciplinat în clasă
Modelul Canter
disciplină asertivă
regulile și consecințele nerespectării lor sunt stabilite clar de la început
Modelul Fred Jones
limbaj corporal/non-verbal
recompense/stimulare
Modelul disciplinei diferențiate
disciplină asertivă, empatică, respectuoasă
4 nivele disciplinare, „de onoare”
Modelul disciplinei sociale
clasa este un mediu democratic
Modelul Kounin
implicare, control
profesorul trebuie să dea dovadă de control simultan, atenție distributivă, abilități de fin psiholog
Modelul Neo-Skinneran
recompensarea comportamentelor adecvate pentru a obține comportamente dorite
Modelul Ginott
criticăm/lăudăm comportamentul, nu persoana
Modelul Glasser
ajută elevii să facă alegeri bune care produc comportamente adecvate
Modelul Froyen și Iverson
se bazează pe prevenire
solicită intervenția la toate nivelurile: social, familial, școlar
5. Tehnici și procedee
pentru un management eficient în clasa de elevi
valorizarea elevilor
regulile se stabilesc în clasă, în mod interactiv, de comun acord cu elevii
oferirea de recompense/pedepse
descoperirea și câștigarea
liderului negativ
tehnica
timpului datorat
tehnica
shaping
angajamentul scris
responsabilizarea elevilor
implicarea părinților, școlii, specialiștilor
6. Gestionarea situațiilor de criză educațională
criză - punct de cotitură (gr.)
caracteristicile unei crize
poate fi instantanee, fără avertizare
urmărește instaurarea stării de confuzie, afectează sistemul informațional
facilitează instalarea climatului de insecuritate
generează stări de panică
reacții care pot favoriza apariția unei crize
intervenții lipsite de promptitudine
reacţii incoerente şi absenţa unor strategii
absenţa fermităţii în luarea unor decizii
inconsecvenţa prin neasumarea responsabilităţii unor intervenţii
reprezentarea eronată a situaţiei care generează sentimentul incompetenţei
teama de represalii din partea superiorilor ierarhici în cazul intervenţiilor personale
aşteptarea unui set de atribuţii stabilite de managerul şcolii, în locul măsurilor competente pe care le abordează un cadru didactic bine pregătit pe această componentă managerială
cum putem soluționa o criză
prevenirea prin întăriri comportamentale pozitive sau negative
intervenția propriu-zisă
Ce anume se întâmplă?
De ce se întâmplă?
Ce este probabil să se petreacă dacă nu se întreprinde nimic?
Cât de rapid trebuie să acţionaţi pentru a împiedica înrăutăţirea situaţiei?
Cine mai este implicat?
Cine mai poate fi implicat?
De ce resurse dispuneţi – oameni, echipament, finanţe, susţinere din partea altor organizaţii, acces la persoane influente?