Romanul debutează cu prezentarea sătenilor la hora de duminică , unde, Ion, un țăran sărac, o joacă pe Ana lui Vasile Baciu , un bogătaș al satului, dar fiul Glanetașului nu simțea o atracție pentru fata înstărită , ci o dorea ca pe un mijloc de îmbogățire, sufletul său topindu-se pentru Florica , fata văduvei lui Maxim Oprea , și pentru pământ , simbol al puterii și al înaltului statut social de la începutul secolului XX, sugerat inclusiv de structurea creației , împărțită în doua : ”Glasul pământului” și ”Glasul iubirii”.