LICHIDE ŞI SOLIDE.
TRANSFORMĂRI DE FAZĂ
STRUCTURA ŞI PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE LICHIDELOR
Lichidele se caracterizează prin volum propriu, dar nu au formă proprie, prezentînd
proprietatea de curgere.
Datorită forţelor de atracţie dintre molecule lichidele sînt practic incompresibile.
Lichidele întotdeauna sînt izotrope.
amplasarea spaţiala a moleculelor lichidului se caracterizează prin ordine locală.
FENOMENE SUPERFICIALE
Forţele de atracţie dintre moleculele aceluiaşi mediu se numesc forţe de coeziune,iar dintre moleculele diferitor medii – forţe de adeziune.
O substanta lichida este separate de atmosfera inconjuratoare printr-un star superficial
Toate moleculele de la suprafaţa lichidului ce se află într-un strat de grosime egală cu raza de acţiune moleculară sînt atrase spre interiorul lui, strat poartă denumirea de strat superficialPentru menținerea unei membrane întinsă în echilibru static, la marginea ei trebuie să existe o forță F, tangentă la suprafața lichidului și normală la marginea suprafeței; forța aceasta se numește forță de tensiune superficială..
Datorită lui în lichide se creează o presiune numită internă sau moleculară.
Ls= –σΔS,
σ este numit coeficient de tensiune superficială.
σ= Ls|ΔS| (N\M)S.I
Ls= – ΔEps.
Fs= σl, σ =Fs\l
STRUCTURA ŞI PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE SOLIDELOR
Înălţimea la care se ridică un lichid aderent (coboară un lichid neaderent) într-un vas
capilar este invers proporţională cu raza acestuia.formula lui Jurin h = 2σ/ρgr
Substanţele care au volum propriu şi formă proprie, iar în aşezarea particulelor constituente există numai ordine locală, adică lipseşte reţeaua cristalină, se numesc corpuri amorfe.
O proprietate excepţională a cristalelor este anizotropia lor, adică posibilitatea de
a avea în diferite direcţii proprietăţi fizice diverse.
Există însă substanţe care se pot afla într-o stare intermediară între lichid şi solid şi care manifestă în acelaşi timp atît proprietăţi ale cristalelor, cît şi ale lichidelor. Asemenea substanţe au fost numite cristale lichide sau lichide cristaline.
Există multe corpuri solide caracterizate prin suprafeţe netede plane orientate sub anumite unghiuri sau chiar prin poliedre regulate. Asemenea corpuri solide se numesc cristale.
DEFORMAREA CORPURILOR SOLIDE.
LEGEA LUI HOOKE
Orice acţiune asupra corpului solid urmată de o modificare a formei sau volumului său se numeşte deformare.
Mărimea deformaţii de alungire a solidelor se caracterizează prin alungirea absolută Δl = l – l0
VAPORIZAREA ŞI CONDENSAREA
alungire relativă notată cu litera grecească ε arată ce parte din lungimea în stare nedeformată l0 constituie alungirea absolută Δl:ε =Δl/l0
Forţele interne sînt nişte forţe intermoleculare care se opun deformării numite forţe de elasticitate
Mărimea egală numeric cu forţa deformatoare F ce acţionează pe o unitate de suprafaţă S a corpului deformat se numeşte tensiune mecanică sau efort unitar:σ =F\S
σ = Eε,unde E constituie un coeficient de proporţionalitate numit modulul lui Young sau modulul de elasticitate
În limitele elasticităţii tensiunea mecanică a corpului deformat este direct proporţio-
nală cu alungirea lui relativă.(legea lui Hooke)
DILATAREA SOLIDELOR ŞI A LICHIDELOR
V = V0 (1 + βt)unde coeficientul de proporţionalitate β este numit coeficient de dilatare termică în
volum şi depinde de natura substanţei.
l = l0 (1 + αt).Coeficientul de proporţionalitate α este numit coeficient al dilatării termice liniare
S = S0 (1 + 2αt)unde S0 este aria suprafeţei corpului la 0°C.)
Procesul trecerii substanţei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte vaporizare, iar cel invers, de transformare a gazului în lichid-condensare.
Vaporizarea care se realizează la orice temperatură, dar numai la suprafaţa liberă a li-
chidului, se numeşte evaporare.evaporarea în
vid are loc practic instantaneu.
Vaporii care se află în echilibru dinamic cu lichidul din care provin se numesc vapori saturanţi,cei care nu se afla in echilibrul dinamic se numescvapori nesaturanţi**.
Mărimea ce caracterizează cantitatea vaporilor de apă în atmosfera Pămîntului se numeşte umiditate a aerului.
Mărimea egală cu densitatea vaporilor de apă ρa conţinuţi în atmosferă se numeşteumiditate absolută.Umiditatea relativă φ=(ρa\ρs0)· 100%.
Temperatura la care în procesul răcirii aerului la presiune constantă vaporii de apă de-
vin saturanţi se numeşte punct de rouă.
Vaporizarea care se realizează în toată masa lichidului se numeşte fierbere..
TOPIREA ŞI SOLIDIFICAREA.
SUBLIMAREA ŞI DESUBLIMAREA
Procesul trecerii substanţei din stare solidă în stare lichidă se numeşte topire, iar trans-
formarea inversă din starea lichidă în cea solidă este numită solidificare sau cristalizare.
căldură specifică (latentă)de topire:λt = Qt\m .
Procesul trecerii substanţei din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare, iar cel invers – desublimare.λs= λt+ λv