Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Psihologia Personalitatii - Coggle Diagram
Psihologia Personalitatii
Teoria psihanalitica a personalitatii
Teoria freudiana a personalitatii
Structura personalitatii
Modelul topografic:
constient
preconstient
inconstient
Modelul structural:
id
ego
supra-ego
Id
prezent de la nastere
element bazal al personalitatii
instincte si intreaga energie psihica
transforma trebuintele psihologice in tensiune psihica
singurul tel sa obtina placere si evite durere
irational si amoral
Ego
se dezvolta la 6-7 luni
se intinde peste constient, preconstient si inconstient
interactioneaza nemijlocit cu mediul inconjurator
intelept si rational
principiul realitatii: satisfacerea unui instinct este amanata pana in momentul in care placerea poate fi obtinuta fara a avea consecinte nedorite
Supraego-ul
format din interiorizarea standardelor moralizatoare ale parintilor
observa si judeca
partial constient, partial inconstient
incepe la 3-5 ani, nu se incheie pana la maturitate interiorizarea de la diferite surse
Procesele personalitatii
expresia modalitatilor prin care energia individului este exprimata, transformata sau blocata
energia psihica rezida in stari de excitatie numite instincte de Freud
reflecta dinamica instinctelor
Instincte
acele forte care cauta sa se exprime cu orice pret in conduita noastra
Ego-instinctele
exprima in tendintele autoconservative
Instinctele sexuale
relationate cu nevoia de perpetuare a speciei
Instinctul vietii
care include ego-instinctele si cele sexuale
energia asociata se numeste
libido
Instinctul mortii
unii il considera instinctul agresiv
Ce se poate intampla cu un instinct?
Poate fi blocat
Poate fi exprimat intr-o forma modificata
Poate fi descarcat in forma sa primara de existenta
Relatiile de influenta reciproca dintre exprimarea si inhibarea unui instinct fundamenteaza caracterul dinamic
Elementul cheie: conceptul de anxietate
Tipuri de anxietate
Anxietatea realista
Anxietatea nevrotica
Anxietatea morala
Mecanisme defensive ale ego-ului:
Represia
Rationalizarea
Negarea
Regresia
Dezvoltarea personalitatii
Dezvoltarea proceselor gandirii
Procesele primare de gandire - limbajul inconstientului
se regăsesc cu prisosinţă în visele noastre
Procesele secundare de gandire - limbajul constientului
realitatea testata
Gandirea experentiala
emotiile si experienta personala
Gandirea rationala
intelectul
Dezvoltarea instinctelor
sursa instinctelor - excitatia organismului - zone erogene
exista o predeterminare biologica a dezvoltarii si schimbarii principalelor zone erogene
dezvoltarea intelectuala si emotionala - dependenta de interactiunile sociale, anxietatile si recompensele
5 stadii de evolutie
Fixatia
- blocarea evolutiva a unei persoane
Stadiul oral
Stadiul anal + uretral
Stadiul falic
conştientizarea faptului că băieţii au penis, iar fetele nu
Stadiul de latenta
absenţa unei zone erogene distincte
Stadiul genital
Cathesis
învestirea sau ataşarea libidoului personal, fie unui obiect real din lumea externă, fie unei fantasme aparţinând lumii lăuntrice
pregenitale
- autocentrate
stadiul genital
- altruist catre exterior
Fixatia si tipologia caracterelor
fixaţia poate diminua libidoul destinat maturizării heterosexuale
Caracteristici ale fixatiei orale
:
dependenta, naivitate
Caracteristici ale fixatiei anale:
zgarcenie, incapatanare, ordine
Fixatia in stadiul uretral
: ambitie
Caracteristicile fixatiei falice:
depind in care complex al lui Oedip e rezolvat
vanitos, nesabuit
Psihanaliza si testele proiective de personalitate
Tipuri de teste proiective
Cu pete de cerneala:
Rorschach
Holtzman
Tehnici verbale:
testul asociatiilor libere
testul completarii de propozitii
Tehnici figurale:
testul raspunsului la frustrare
Teoria behaviorista a personalitatii
definita in termeni de comportamente observabile
comportamentul e determinat de factori externi mediului
e posibil sa se exercite o influenta pozitiva asupra oamenilor, schimband conditiile de mediu
schimbarea poate sa apara pe tot parcursul vietii
studiaza individul
actele oamenilor sunt determinate de factori externi, nu de forte interioare persoanei
Teoria lui Skinner asupra personalitatii
Conditionare operanta
comportamentul e influentat de efectele sale, recompensa si pedeapsa
se concentreaza asupra prezicerii si controlului comportamentelor observabile
influentele comportamentului sunt externe individului
trasaturile sunt simple descrieri sumare ale comportamentului
Structura personalitatii
comportamente si raspunsuri operante
cauza primara a comportamentului este organismul insusi
Procesele personalitatii
Conditionarea clasica
Stimul conditionat -> Stimul neconditionat -> reactie neconditionata -> reactie conditionata
Conditionarea operanta
comportamentul este modelat si mentinut de consecintele sale
Intarirea pozitiva
orice stimul(eveniment) a carui prezenta sporeste frecventa comportamentului asupra caruia actioneaza
Intariri primare(innascute)
Intariri secundare(invatate)
Intarirea negativa
orice stimul(eveniment) a carui retragere accentueaza(sporeste frecventa) unui comportament
Pedeapsa
stimul care, daca e prezentat imediat dupa un raspuns, scade rata acestuia
Dezvoltarea personalitatii
Program de intarire
Intarirea continua
raspunsurile care produc mereu intarire se spune ca fac parte dintr-un program de intarire continua
determina invatarea rapida, daca urmeaza imediat comportamentului
invatare lenta daca exista intarziere intre raspuns si intarire
extinctia e la fel de rapida ca invatarea
Intarirea in proportie fixa
intaresc comportamentul in functie de numarul de raspunsuri care au fost emise
Intarirea in proportie variabila
intaririle sunt date in functie de numarul de raspunsuri ale organismului, care variaza la intamplare in jurul unei medii prestabilite
Intarirea la interval fix
intaresc raspunsuri bazandu-se pe trecerea timpului
produc o înregistrare în zig-zag: la începutul fiecărui interval sunt realizate puţine răspunsuri. Rata de răspuns creşte foarte mult înspre sfârşitul fiecărui interval
Intarirea la interval variabil
intariri in functie de intervalele de timp care se schimba de la o intarire la alta
aplatizeaza zig-zag-ul IF(interval fix)
Programe multiple
Teoria umanista a personalitatii
Modelul centrat pe persoana al lui Rogers
Rogers este initiatorul terapiei nondirective sau centrata pe client, recent
terapia centrata pe persoana
abordarea fenomenologica, oamenii pot fi intelesi prin modul in care se percep pe ei insisi precum si lumea din jurul lor
aderarea la miscarea "potentialului uman"
importanta conceptului de "sine"
Teoria rogersiana a personalitatii
Structura personalitatii
Sinele
conceptul structural cheie: conceptul de sine
individul percepe obiecte exterioare si experiente proprii si le ataseaza semnificatii
perceptiile si semnificatiile -> campul fenomenal
coordoneaza comportamentul individului
sinele e un set organizat de perceptii
la dispozitia constiintei
Sinele ideal
imaginea despre sine pe care individul doreste cel mai mult sa o posede
Evaluarea imaginii de sine
sinele este un element important al experientei umane
scopul fiecarui individ este de a deveni cu adevarat el insusi
Tehnica Q-sort
evalueaza imaginea de sine
un grup de cartonase cu o fraza referitoare la o trasatura de personalitate
subiectul ordoneaza in ordinea care descrie cel mai bine, la care descrie cel mai putin bine
nu ofera raport fenomenologic complet, frazele sunt scrise deja si sunt obligati sa le aranjeze in forma unei distributii normale
Procesele personalitatii
Autoactualizarea (autorealizarea)
personalitatea e orientata mereu inainte
autoactualizarea
- tendinta fundamentala a individului era realizarea propriului potential
autorealizarea
- tendita organismului de a evolua de la stadiul de entitate simpla catre una complexa
exista o serie de scale pentru evaluarea acestui concept
Consistenta si congruenta sinelui
organismul functioneaza astfel incat sa isi pastreze consistenta
organismul tinde sa-si pastreze unitatea structurala a personalitatii
Situatii de incongruenta si mecanisme defensive
incongruenta
- discrepanta intre modul in care individul se auto-percepe si experienta reala cu lumea inconjuratoare
tensiune si confuzie interioara -> anxietate
Mecanisme defensive
individul e cel care da sens evenimentului, in functie de experienta sa de viata si de necesitatea de a mentine unitatea structurii imaginii de sine
Distorsiunea
permite accesul in constiinta a experientei, dar intr-o forma concordanta cu imaginea de sine
Negarea experientei
Nevoia de apreciere pozitiva/de acceptare neconditionata
daca parintii ii ofera copilului apreciere pozitiva neconditionata, nu va aparea necesitatea negarii anumitor experiente
daca se impun conditii pentru a fi considerat valoros, demn de pretuire se ajunge la negarea propriilor experiente
Dezvoltarea personalitatii
forte ale dezvoltarii exista in fiecare individ
pe masura ce sinele se dezvolta, se dezvolta si nevoia de apreciere pozitiva
Autorealizarea si dezvoltarea sanatoasa a copilului
mediul familial:
fie creste copilul liber - stare de congruenta - isi manifesta potentialul
fie creste in incongruenta cu sine -> defensiv
Teoria social-cognitiva a personalitatii
pune accentul pe originile sociale ale comportamentului si pe importanta proceselor cognitive
Caracteristici
Reliefarea individului ca agent de actiune
Supralicitarea originilor sociale ale comportamentului
Relevarea importantei proceselor cognitive in dezvoltarea si functionarea personalitatii
Accentul pus pe cercetarea sistematica
Dovezile privind posibilitatea invatarii unor comportamente complexe in absenta oricaror intariri
Conceptia asupra persoanei
interactiune activa cu mediul
comportamentul poate fi explicat in termenii unei interactiuni intre persoana si mediu -> determinism reciproc
indivizii sunt influentati de fortele din mediu, dar au libertatea de a alege cum sa se comporte
Conceptia asupra stiintei, teoriei si cercetarii
teoria social-cognitiva este preocupata atat de a surprinde cat mai complet variatele aspecte ale comportamentului uman, cat si de rigoarea stiintifica
Teoria social cognitiva a personalitatii
Structura
procese cognitive
competentele-deprinderile
scorpurile si sinele
Competentele-deprinderile
competente = modalitati de a judeca problemele de viata, deprinderi comportamentale de a solutiona efectiv aceste probleme
indivizii poseda uneori doar competente contextual-specifice
Scopurile
capacitatea indivizilor de a anticipa viitorul si de a fi automotivati
se organizeaza intr-un sistem, unele sunt mai importante sau centrale decat altele
Sinele si sentimentul de autoeficacitate
nu exista o structura numita "sine" - procese specifice ale sinelui
o persoana are conceptii despre sine si procese de autocontrol
autoeficacitatea
- capacitatea autoperceputa de a face fata unor situatii specifice
Procesele
invatarea observationala si autoreglarea
autoreglarea
- capacitatea individului de a-si influenta propriul comportament
invatarea observationala
capacitatea de a invata comportamente complexe prin observarea altora
persoana observata se numeste model
modelarea e diferita de imitare si identificare
un comportament poate fi achizitionat independent de intariri
executia efectiva depinde de recompense si pedepse
Conditionarea vicarianta
copiii pot invata anumite raspunsuri emotionale prin simpla empatizare cu modelul
Obiective, standarde si autoreglare
standarde interne - evaluarea propriului comportament si a comportamentului altora
comportamentul este mentinut prin expectante sau consecinte anticipate
autointarirea este importanta pentru mentinerea unui comportament pentru o perioada mai lunga de timp
oamenii sunt proactivi, pot sa isi stabileasca propriile standarde si obiective
prin autointarire + obiective proprii -> grad considerabil de autoreglare
Crestere si dezvoltare
Dezvoltarea comportamentului agresiv
agresivitatea este invatata prin observarea unor modele agresive si prin experienta directa
Deprinderile de amanare a recompensei
determinata de consecintele expectate - experiente anterioare, observarea consecintelor la modele si reactiile personale
Teoria trasaturilor de personalitate
predispozitii generale numite trasaturi de a raspunde intr-un anumit fel
trasaturile constituie "caramizile" fundamentale ale personalitatii
Perspectiva lui Gordon W. Allport
trasaturile au existenta reala si chiar fundamentare neurobiologica
trasaturile - dispozitii generale ale persoanei
3 proprietati pt trasaturi: frecventa, intensitate si gama situatiilor in care se releva
Tipuri de trasaturi
o trăsătură exprimă ceea ce face persoana în general, în multe situaţii, şi nu ceea ce va face în orice situaţie
Trasaturi cardinale
machiavelic
Trasaturi centrale
onestitatea, blandetea, asertivitatea
Trasaturi secundare
Autonomia functionala
ceea ce a debutat ca efort de reducere a foamei sau anxietăţii poate deveni o sursă de plăcere şi motivaţie independentă
Cercetarea idiografica
studiul in profunzime a individului
Perspectiva lui Hans J. Eysenck
Eysenck a pus un accent foarte mare pe claritate conceptuală şi pe măsurare
el a atras atenţia asupra necesităţii de a dezvolta tehnici adecvate de măsurare a trăsăturilor, necesitatea unei teorii uşor testabile şi deschisă la critici, precum şi asupra importanţei stabilirii fundamentelor biologice ale fiecărei trăsături
Analiza factoriala
presupune că acele comportamentele care evoluează împreună sunt relaţionate şi au în spatele lor trăsături comune
Dimensiunile bazale ale personalitatii
Introversiune-extraversiune
Modalitati de evaluare a celor 3 dimensiuni
2 chestionare + testul picaturii de lamaie pt Introvertism vs. Extravertism
Fundamentarea biologica
diferente in functionarea neurofiziologica
ereditatea joaca rol hotarator (persista in timp)
Neuroticism (stabil-instabil)
Psihoticism
Psihopatologia si modificarea comportamentului
Perspectiva lui Raymond B. Cattell
a încercat să dezvolte un model de clasificare a variabilelor personale. S-a străduit ca, utilizând analiza factorială, să conducă psihologia spre propriul ei “sistem periodic”.
Teoria asupra personalitatii
elementul structural cheie este trăsătura
Tipuri de trasaturi
Trasaturi de abilitate
priceperile şi abilităţile care îi permit individului să funcţioneze eficient
Trasaturi de temperament
viaţa emoţională şi la calitatea stilistică a comportamentului
Trasaturi dinamice
aspectele motivaţionale, la ţelurile şi scopurile cele mai importante pentru individ.
Trasaturi de suprafata
comportamentele aparent relaţionate, dar care în realitate nu evoluează întotdeauna împreună şi nu au cu necesitate cauze comune
Trasaturi sursa
asocierea dintre acele comportamente care variază într-adevăr împreună şi formează o dimensiune unitară şi independentă a personalităţii
Abordarile psihobiologice
Modelul Big Five si neurostiintele personalitatii
Cifra magica 5, ± 2
Trasaturile Big Five - substraturi neurologice
Neuroticism
Deschidere
Constiinciozitate
Extraversiune
Agreabilitate