Pedagogia comunicării
definiție
Modalitate fundamentală de interacțiune psihosocială a persoanelor ce presupune realizarea unor schimburi info. prin simboluri și semnificații social generalizate, pt. a conserva stabilitatea sau pt. a obține modificări la nivelul individului/ grupului.
atribute
inevitabilă
ireversibilă
trebuință imperios necesară
contextuală
tranzacțională
simbolică
presupune întreruperea secvențelor de com pt procesare
presupune eforturi de ajustare și acomodare
funcții
informare
contextual-adaptativă
ludică
terapeutică
persuasivă
influențare de ordin afectiv
perspective
sistemică ( Bertalanffy-structură, dinamică, context)
informațională (codare, transmitere, decodare a M, reducerea incertitudinii)
cibernetică (Wiener- organizarea proceselor și feedback)
semiotică (schimb de info și semnificații a ființelor vii, sens denotativ/ conotativ, cod interpersonal/ al specialității)
sociolingvistică (limbaj= instituție socială, deficit lingvistic dat de clasa socială)
psihosocială (climatul psihosocial al comunicării, relații (atracție- respingere, indiferență, combinate)
psihologică (trebuință imperios necesară, satisface pe celelalte, participare cu întreaga personalitate)
psihanalitică (influențele subconștientului asupra conștientului , pedagogia angajamentului)
logică ( articularea M, valoarea de adevăr a prop, argumente, consistența discurs)
matematică ( M pleacă de la A la B, probleme de eficiență)
pedagogică ( relație intersubiectivă, inegalitate E și R, feedback și feedforward importante)
structură
emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context, feedback (3)
teorii (de ce comunicăm?)
a învățării (Pavlov, Skinner:
relație S-R, răspundem la stimuli)
informației (Wiener, Frick: com. vitală omului, satisfacem nevoia de echilibru și autoreglare)
congruenței (Newcomb, Zajonc: extinderea ariei înțelegerii, pt. mangementul tensiunii)
sistemelor sociale (Parsons: datorată interacțiunii sociale, pt. că există patternuri generate de norme și convenții sociale)
interacționismului simbolic (Mead, Blumer: mijloc de influență în găsirea echilibrului, pt. a alege finalități valabile în sist. social; modelul lui M. Burgoon (com, incercare, com. atribuită, comport.)
rețele
centralizate: com pe verticală
lanț
roată
descentralizate: com. pe orizontală
cerc
cristal
modele
antic: Aristotel- persuasiune, dim. retorică, logos, ethos, pathos
social: Laswel- funcțiile com în societate, șir de interogații
al comunicării în masă: Westley & Maclean- feedback, com în diadă/ în masă
lingvistic: Jakobson- funcțiile limbajului (E- emotivă, R- conativă, M-poetică, Cod- metalingvistică, canal- factică, Context- referențială
interactiv: Orecchioni- competențele e și r, constrângeri legate de poziția socială
informațional-statistic: Shannon & Weaver: acuratețea transmiterii M, zgomot fizic/ psihologic
cibernetic: Wiener- proceduri de control, ajustarea strategiilor după mediu
pedagogic: Meyer- Eppler- structura com, R.comun
fereastra Johari : Luft& Ingham: conștientizare/ non a feedback-ului ;
ferestrele sinelui: deschis, orb, necunoscut, ascuns
specific
conținuturi edu.
finalități urmărite
caracter sistematic și organizat
supusă normelor și principii psihopeda
particularități ale relației prof- elev
discurs
pedagogic/ edu
contestatar
novator
umanist
funcțional
oficial
didactic
narativ
expozitiv
descriptiv
argumentativ
legi
sincerității
litotei
interesului
exhaustivității
informației
competența comunicațională
repertoriu, comport. com potrivit, complexitate cognitivă, dublă responsabilitate
condiții de eficiență
ale comunicării
ale admonestării
atitudine +
acceptare alter
empatie
egalitate
expresivitate
gestionare interacțiune
credibilitate
control al imaginii de sine
încredere
persuasiune
sprijin
sinceritate
asprime argumentare minimală claritate centrare pe temă intransigență individualizare siguranță
sugestie pozitivă neutralitate
factori perturbatori
materiali/ fizici
organizaționali/ de context
ai relației educative
tranzacții
paralele
încrucișate
ascunse/ duble
blocaje
răsp. din starea solicitată
M explicit + ascuns