STILUL BELETRISTIC Se distinge de toate celelalte stiluriprin funcția sa deosebită de a reda ideile mai ales cu ajutorul imaginilor (artistice)

     ** STILUL BELETRISTIC **          Se distinge de toate celelalte stiluriprin funcția sa deosebită de a reda ideile mai ales cu ajutorul imaginilor (artistice)

     ** STILUL BELETRISTIC **          Se distinge de toate celelalte stiluriprin funcția sa deosebită de a reda ideile mai ales cu ajutorul imaginilor (artistice)

PARTICULARITĂȚI LEXICALE

PARTICULARITĂȚI MORFOLOGICE

Regionalismele - menirea lor fiind de a reconstrui estetic un anumit mediu lingvistic : tocitoare, zahată chiopcăit , chirdos ș.a.

Capacitatea de nuanțare semantică de care dispun potențial seriile de sinonime :pădure- codru , a cere- a solicita , a opri -a interzice )

PARTICULARITĂȚI FONETICE

Se deosebește de eterogen . Cuvinte specifice al acestui stil , cu greu întâlnite ,doar cu excepția așa-ziselor poetisme : azur ,ofrandă , slovă , filomelă ș.a.

Este specifică monosemia elementelor lexicale , cuvintele dispun potențial de o bogată polisemie , mai ales dacă ne gândim la divesele posibilități de metaforizare contextual , situativă .

Eufonia - constă în succesiunea armonioasă a vocalelor și consoanelor , ce are drept efect o impresie acustică plăcută.

Aliterația - este un procedeu special care constă în repetarea aceluiași sunet sau a aceluiași grup de sunete la început sau în inteteriorul mai multor cuvinte succesive cu scopul de a reda o mișcare sau de a crea efecte de armonie sonoră, de a intensifica expresivitatea versurilor.

Sonoritatea imitativă (onomatopeia)- ca element de potențare a limbaului artistic , este un procedeu de reproducere vagă a sunetelor realității semnificative , reprezentând o aproimativă imitare a unor zgomote și ritmuri din natură.

PARTICULARITĂȚI SINTACTICE

Substantivele pot lua formă de genitiv în cazurile cind se subordonează altor substantive cu care intră în relații metaforice .: Fiul zăpezilor , auzi în creanga nopții , de vraja luminii.

Utilizarea predominantă a prenumelui , în special a celor personale .Categoria gramaticală a persoanei este întrebuințață în mod difert , în dramartugie sint mai frecvente pers. I și II, pe cind cele narative - pers. III.

Utilizarea interjecției atît în vorbirea naratorului ,cît și în cea a personajelor.Întrebuințarea predominantă a subsantivelor concrete în raport cu cele abstracte .

Prezintă interes categoria timpului. Intrebuințarea prezentului istorice , nmai numit prezent narativsau pitoresc, contribuie la crearea unei impresii de participare directă , vizual la evenimentele narate, la redarea caracterului dinamic.

Raport de subordonare comparativă exprimat printr-o parte de propoziție sau o propoziție redă o comparație cu semnificație artistică, fiind o expresie spontană a imaginii naratorului

Frazele ample construite rin raport de subordonare , conțin deseori o modalitate de organizare a enunțului , cum este perioada , este folosită în descrieri , în monologuri narative și reflective

Utilizarea atributelor adjectivale și substantivale cu funcție de epitet, constituind expresia unei modalități subiective de percepere și redare a unor fapte din lumea obiectivă

Realizarea diferitor categorii de structuri , construite în figuri sntactice cu valoroase semnificații artistice printre care:antiteza , gradația , anacolutul ș.a.