Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
ALTE MATERIALE, image, obiecte din ceramică, image, roata olarului, image,…
ALTE MATERIALE
Cauciucul
Cauciucul
este unul dintre cele mai vechi materiale, fiind găsite fosile de plante producătoare de cauciuc cu trei milioane de ani în urmă.
Clasificarea cauciucului
după modul de obţinere:
cauciuc natural; cauciuc sintetic
Cauciucul natural
se obține din seva (latex) extrasă din arborele de cauciuc din
ținuturile tropicale ori din sucul unor plante care cresc în zona temperată. Latexul conține 35% cauciuc, 60% apă și alte substanțe.
Cauciucul sintetic
se obţine dintr-un latex sintetic.
în funcţie de operaţiile la care este supus:
nevulcanizat; vulcanizat
după domeniile de utilizare:
– cu utilizări speciale (care trebuie să reziste la substanţe chimice, la temperaturi
scăzute sau ridicate).
– de utilizare generală (pentru pneuri, încalţăminte, îmbrăcăminte, benzi transportoare);
Obținerea obiectelor din cauciuc
injecția
– materialul de bază, adus în stare de curgere, este injectat sub presiune
într-o matriță;
extrudarea
– cauciucul încălzit trece printr-un orificiu ca o matriță și se obțin tuburi,
benzi, garnituri;
calandrarea
– îndesarea cauciucului brut printre cilindri, fiind modelat sub formă
de plăci de cauciuc, covoare, linoleum;
impregnarea
– țesăturile sunt introduse într-o baie de cauciuc topit;
gumarea
– aplicarea soluției de cauciuc pe ambele fețe ale unei țesături;
finisarea
– se realizează prin lăcuire, vopsire.
Meseria specifică
Operatorul în prelucrarea cauciucului
lucrează pe mașinile de prelucrat cauciucul și
face reparații la produsele din cauciuc cum sunt anvelopele de mașină.
Dacă este specializat în anvelope de mașină, poate fi cunoscut și sub numele de
confecționer de anvelope
, iar obligația sa este de a înlocui și de a repara anvelopele de mașini, fără să le producă.
Materiale plastice
Materialele plastice
nu există în stare naturală, ci se obțin artificial, în laborator.
Clasificarea se face după comportarea la temperatură:
termoplastice
-se înmoaie la căldură și se pot modela, iar prin răcire devin
tari; pot fi reciclate de nenumărate ori: polietilena, polistirenul, policlorura de vinil (PVC).
termorigide
-se înmoaie prin încălzire, se deformează, dar nu se topesc; acestea nu sunt reciclabile, deoarece la reîncălzire nu se mai înmoaie sau se degradează:
bachelita, poliamida, teflonul.
Cele mai folosite materiale plastice sunt marcate cu coduri de reciclare
PET
- Polietilena tereftală
HDPE
- Polietilena de înaltă densitate.
PVC
- Policlorura de vinil.
LDPE
- Polietilena cu densitate mică.
PP
- Polipropilenă.
PS
- Polistiren.
ALTE MASE PLASTICE
- cuprind materiale obținute din diverse combinații.
OBȚINEREA OBIECTELOR DIN MATERIAL PLASTIC
Procedeele de prelucrare cel mai des utilizate pentru obținerea pieselor din materiale
plastice sunt: injectarea, extrudarea, insuflarea
Meserii specifice
Muncitorii
necalificați sunt absolvenți ai unui curs de specializare, pregătesc materialele de bază, lucrează cu anumite mașini și echipamente.
Inginerii
de injecție mase plastice au studii tehnice superioare, abilități de comunicare și organizare și stabilesc documentația și procesul
de obținere a producției.
Operatorii
maselor plastice au
studii medii și sunt calificați pentru acționarea și supravegherea mașinilor și utilajelelor
pentru fabricarea produselor din plastic.
Ceramica
Pentru obținerea obiectelor din ceramică, se parcurg mai multe etape, începând cu
obținerea masei de ceramică crudă
din:
materiale plastice
degresanți cu rolul de a reduce fisurile ce apar prin uscare
fondanți pentru scăderea temperaturii de ardere
lubrifianți pentru a favoriza extragerea din matrițe;
materiale porifere
Produsele obținute din ceramică sunt variate ca formă și utilizări:
-după culoare și structură sunt: colorate, gresie și albe
-după mărimea particulelor sunt:
obiecte brute
obiecte semifine
obiecte fine
OBȚINEREA OBIECTELOR DIN CERAMICĂ
Procesul de realizare a produselor din ceramică cuprinde o succesiune de operații:
realizarea matriței din ipsos
prepararea argilei
turnarea în forma de ipsos
lipirea toartelor
decorarea
laminare
Meserii specifice
ceramiștii
maiștrii ceramiști
creatorii de matrițe ceramice
pictorii ceramiști
Sticla
Sticlele
sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenţă mecanică şi duritate
mare, cu coeficient de dilatare mic.
În funcție de domeniul de utilizare, sticlele se clasifică astfel:
sticlă pentru ambalaj și articole de menaj:
sticla comună;
sticlă pentru construcții:
obișnuită, de siguranţă;
sticlă pentru produse tehnice:
optică;
sticla Low E
sticla Four Seasons
sticla reflexivă
sticla antiefracție
sticla securizată
sticla ornamentală
sticla rezistentă la foc
OBȚINEREA OBIECTELOR DIN STICLĂ
Sticla nu are punct de topire definit, prin încălzire se înmoaie treptat, ceea ce permite
prelucrarea prin: suflare manuală, suflare automată, fasonarea prin turnare, fasonarea prin tragere, presare, turnare, laminare.
Meserii specifice
sticlarii
: se ocupă cu suflarea, turnarea, tăierea, polizarea sticlei, modelarea sticlei topite conform modelelor; Dau forma produselor
din sticlă prin extragerea sticlei topite, prin suflare în forme, cu sau fără matrițe.
proiectanți ingineri în sticlă și ceramică
: desfășoară activități de cercetare, recomandă
sau dezvoltă proceduri inginerești, inginerie biomedicală, optică.
obiecte din ceramică
roata olarului
sticle decorate
anvelopă
arbore de cauciuc
materiale plastice
