CAPITOLUL III-Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal(continuare 2)

5.2. Subiecţii pasivi ai acţiunii penale

subiecţi pasiv: participanţii la săvârşirea infracţiunii care au calitatea de inculpaţi

dreptul
de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării împotriva acuzaţiei penale formulate;

inculpatul este persoana fizică sau juridică împotriva căreia a fost pusă în mişcare acţiunea penală

INCULPATUL este
parte în procesul penal;

  • inculpatul nu trebuie confundat cu: 🚫

i) făptuitorul care este persoana suspectată că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, cu privire la care
nu a fost începută urmărirea penală;

ii) învinuitul care este persoana faţă de care a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea unei
infracţiuni, fără a fi fost pusă în mişcare acţiunea penală;

nu este parte procesuală ori subiect pasiv al acţiunii penale; în vederea
începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare cu privire la făptuitor; ❓

nu este parte în procesul penal şi nici subiect pasiv al
acţiunii penale;

în principiu, învinuitul are acelaşi drepturi şi îndatoriri procesuale ca şi inculpatul; ❓

iii) condamnatul care este persoana cu privire la care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească de
condamnare rămasă definitivă în procesul penal;

nu este parte în procesul penal şi nici subiect pasiv al
acţiunii penale;

  • pot avea calitatea de inculpaţi: autorii, coautorii, complicii, instigatorii la săvârşirea infracţiunii în forma
    tentativei, consumată, ori epuizată, care au capacitate penală;
  • în cursul urmăririi penale inculpatul are drepturi şi obligaţii procesuale dintre care enumerăm
    următoarele:

i) dreptul de a fi informat cu privire la învinuirea care i se aduce şi de a i se da explicaţii cu privire la
drepturile şi obligaţiile sale procesuale;

ii) dreptul la tăcere şi privilegiul împotriva autoincriminării;

iii) dreptul la apărare concretizat prin posibilitatea de a formula cereri cu privire la: recuzarea organelor de
urmărire penală, administrarea unor mijloace de probă, revocarea ori înlocuirea măsurilor preventive etc.;

iv) dreptul de a asista personal sau prin apărător la efectuarea actelor de urmărire penală;

v) dreptul de a da declaraţii cu privire la acuzaţia care i se aduce;

vi) dreptul de a formula plângere împotriva actelor de urmărire penală;

vii) dreptul de a lua cunoştinţă la finalul urmăririi penale de tot materialul de urmărire penală;

viii) obligaţia de a se prezenta personal la chemarea organelor de urmărire penală;

ix) obligaţia de a se supune măsurilor dispuse de organele de urmărire penală sau de judecător (de pildă,
măsurile preventive, asigurătorii, percheziţia corporală, domiciliară etc.);

  • în cursul judecăţii inculpatul are drepturi şi obligaţii procesuale dintre care enumerăm următoarele:

i) dreptul de a participa la şedinţa de judecată şi a fi încunoştinţat despre aceasta prin citaţie; judecata se poate
desfăşura şi in absentia în cazul în care inculpatul încunoştinţat despre proces nu se prezintă în faţa instanţei;

ii) dreptul de a avea timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective;

iii) dreptul de a păstra tăcerea şi privilegiul împotriva autoincriminării;

iv) dreptul de a da declaraţii, de a formula cereri, excepţii, ori de a propune probe în apărare;

v) dreptul de a participa la audierea părţilor sau a martorilor şi de a le pune întrebări;

vi) dreptul de a lua cunoştinţă de actele dosarului;

vii) dreptul de a formula căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti;

viii) obligaţia de a se prezenta personal la chemarea instanţei şi de a păstra ordinea şi solemnitatea şedinţei de
judecată;

ix) obligaţia de a exercita cu bună-credinţă drepturile procesuale conferite de lege.