Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

CAPITOLUL III-Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul…

- - - - este cel căruia i se impută fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, subiectul pasiv principal şi parte în latura civilă a cauzei;
      - sub aspectul laturii civile inculpatul are anumite drepturi procesuale
        
        i) dreptul de a da declaraţii, de a formula cereri, ridica excepţii, depune memorii;
        
        ii) dreptul de a propune administrarea de probe în combaterea pretenţiei civile;
        
        iii) dreptul de a lua cunoştinţă de actele dosarului;
        
        iv) dreptul de a formula căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe latura civilă a cauzei;
      - inculpatul va răspunde pentru întreg prejudiciul cauzat părţii civile prin infracţiune, chiar dacă la
        săvârşirea faptei au participat şi alte persoane, care nu au fost trimise în judecată;
        
        inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de
        mediere, potrivit legii cu privire la pretenţiile civile;
        
        inculpatul poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile;
        
        în cazul recunoaşterii pretenţiilor
        civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii.
        
        Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, pot
        fi administrate probe;
      - cazul în care intervine decesul inculpatului în cursul urmăririi penale, procurorul va dispune încetarea
        urmăriri penale, caz în care partea civilă poate părăsi calea penală şi să se adreseze instanţei civile pentru
        recuperarea prejudiciului
      - dacă decesul inculpatului intervine în faza de judecată acţiunea civilă se exercită în continuare împotriva moştenitorilor universali sau cu titlu universal ai acesteia care au acceptat succesiunea...(nu şi împotriva legatarilor cu titlu particular), ori a statului în caz de succesiune vacantă, care vor fi
        introduşi în cauză;
        
        In cazul în care sentinţa a fost atacată cu apel de partea civilă şi de inculpatul condamnat şi obligat
        
        la plata unor despăgubiri, iar înainte de judecarea apelului inculpatul a decedat, instanţa introduce în
        
        cauză pe moştenitorul acestuia. Pentru a obliga pe moştenitor la plata despăgubirilor, este necesar ca
        
        la dosar să existe acte din care să rezulte calitatea acestuia de moştenitor acceptant. Soluţionând cauza,
        
        instanţa de apel trebuie să ţină seama şi de apelul declarat de inculpatul decedat între timp şi să
        
        examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 C.proc.pen., în raport cu
        
        calitatea de inculpat a apelantului decedat, iar nu numai în limitele calităţii de apelant a părţii civile.
        
        Ca urmare, moştenitorul introdus în cauză dispune de toate mijloacele de apărare privind soluţionarea
        
        acţiunii penale pe care le-ar fi avut inculpatul apelant, cu efecte asupra soluţionării acţiunii civile, şi
        
        păstrează aceste mijloace de apărare şi în calea de atac a recursului (C.S.J., secţia penală, decizia nr.
        
        2919 din 6.06.2001
        
        în cazul în care instanţa dispune încetarea procesul penal ca urmare a decesului inculpatului, ea
        
        este datoare să verifice din oficiu dacă acţiunea civilă se exercită în continuare faţă de succesorii care
        
        au acceptat succesiunea sau, în lipsă de succesori ori în cazul refuzului acestora de a accepta
        
        succesiunea, făcut cu respectarea formelor de validitate, acţiunea civilă se exercită contra statului
        
        beneficiar al vocaţiei succesorale, în limitele activului succesiunii. (l.C.C.J., secţia penală, decizia nr.
        
        1978/2002, www.legalis.ro)
- - - - i) părinţii pentru pagubele provocate de copiii lor minori la data săvârşirii infracţiunii, chiar dacă aceştia au
        
        devenit majori la data sesizării instanţei;
        
        ii) institutorii pentru pagubele produse de elevii aflaţi ori care trebuiau să se afle sub supravegherea lor, şi
        
        artizanii pentru pagubele produse de ucenicii aflaţi ori care trebuiau să se afle sub supravegherea lor;
        
        iii) comitenţii pentru pagubele produse de prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat;
        
        **asigurătorul nu are calitate de parte responsabilă civilmente, ci răspunde pentru pagubele provocate
        prin fapta inculpatului în limitele obligaţiilor ce-i revin conform contractului de asigurare**;
        
        locatarul nu poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente pentru pagubele produse de sublocatar
        
        faţă de proprietar prin distrugerea prin incendiere a bunului dat în locaţiune, fiind ţinut să răspundă faţă de
        
        proprietar pe temei contractual, iar nu delictual;
        
        participarea în procesul penal a părţii responsabile civilmente este realizată fie prin introducerea acesteia în
        cauză, fie prin intervenţia ei în cauză;
        
        introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc numai la cererea părţii
        
        civile (nu şi a inculpatului) fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată până la citirea
        
        actului de sesizare;
        
        după citirea actului de sesizare introducerea părţii responsabile civilmente se poate realiza
        numai cu consimţământul expres al acesteia;
        
        - când exercitarea acţiunii civile se face din oficiu, procurorul poate dispune din oficiu introducerea în
        
        procesul penal a părţii responsabile civilmente în cursul urmăririi penale, iar instanţa până la citirea actului de
        
        sesizare;
        
        în cazul desfiinţării cu trimitere spre rejudecare din apel sau al casării atât a sentinţei cât şi a deciziei
        
        atacate în recurs cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă, introducerea părţii responsabile civilmente se
        
        poate realiza până la momentul reluării cercetării judecătoreşti;
        
        - în caz de deces al părţii responsabile civilmente persoană fizică, respectiv de reorganizare /desfiinţare
        
        /dizolvare a părţii responsabile civilmente persoană juridică, acţiunea civilă se exercită în continuare împotriva
        
        moştenitorilor universali sau cu titlu universal ai acesteia care au acceptat succesiunea (nu şi împotriva
        
        legatarilor cu titlu particular), ori a statului în caz de vacanţă succesorală, sau a succesorilor în drepturi sau
        
        lichidatorilor acesteia, care vor fi introduşi în cauză;
        
        în cazul în care nu a fost introdusă în cauză, partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul
        
        penal, din proprie iniţiativă, până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă, luând procedura
        
        din stadiul în care se afla în momentul intervenţiei;
        
        - partea responsabilă civilmente are, în ce priveşte acţiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede
        
        pentru învinuit sau inculpat; ea poate formula apărări atât în favoarea inculpatului, dar şi în nume propriu
        
        în vederea demonstrării inexistenţei unei răspunderi civile pentru fapta altuia;
        
        partea responsabilă civilmente (comitent) nu se poate constitui parte civilă în cadrul procesului penal,
        
        prin formularea unei acţiuni în regres împotriva inculpatului (prepus) pentru recuperarea sumei de bani la :question:
        
        care partea responsabilă civilmente urmează a fi obligată la plată pentru fapta ilicită a inculpatului.
      - încredinţarea autovehiculului de către proprietar unei alte persoane, având drept consecinţă
        
        producerea unui accident de către acesta din urmă, nu poate atrage răspunderea proprietarului pentru
        
        accidentul persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul spre a-1 conduce, în lipsa dovedirii existenţei
        
        unui raport de prepuşenie între cei doi. Tragerea la răspundere a celui ce deţine paza juridică a
        
        lucrului are loc în baza art. 1000 alin. (1) C.civ., iar răspunderea celui ce deţine paza materială este
        
        angajată în baza art. 998-999 C.civ. ca răspundere pentru faptă proprie, nefiind vorba într-o asemenea
        
        ipoteză despre o răspundere a părţii responsabile civilmente pentru fapta altuia care să atragă
        
        incidenţa art. 24 alin. (3) C.proc.pen. (C.A. Bucureşti, secţia a Il-a penală, decizia nr. 252/2001, PJP
        
        2001-2002, p. 250)
      - In procesul penal, Fondul de protecţie a :question: victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă
        
        civilmente şi poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către
        
        persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate (I.C.C.J., Secţiile Unite, decizia nr. 3/2010,
        
        www.legalis.ro)