Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Protecția juridica a invențiilor (Potrivit Legii nr. 83/2014, in privința…
Protecția juridica a invențiilor
I-putem defini invenția ca fiind „o creație tehnica intr-un domeniu al tehnologiei ce are ca obiect un produs sau un procedeu care implica o activitate umana inventiva noua, susceptibila de aplicare industriala si protejată juridic
Izvoarele protecției juridice a invențiilor
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție;
➢ Legea nr. 93/1998 privind protecția tranzitorie a brevetelor de invenție;
➢ Legea nr. 255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante;
➢ Legea nr. 203/2002 si Legea nr. 28/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicata;
➢ Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu
In plan internațional, brevetele de invenție sunt ocrotite, in principal, prin următoarele acte
Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale, din 20 martie 1883;
➢ Convenția pentru instituirea Organizației Mondiale a Protecției Intelectuale, semnată la Stockholm, la 14 iulie 1967;
Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor, adoptat la convenția diplomatica de la Washington, la 19 iunie 1970;
➢ Convenția privind brevetul european, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973;
➢ Acordul dintre Guvernul României si Organizația Europeana de Brevete privind cooperarea in domeniul brevetelor, semnat la București la 9 septembrie 1994;
➢ Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificare internaționala a brevetelor de invenții din 26 martie 1971
Obiectul si subiectul protecției
art. 1 din Legea nr. 64/1991, drepturile asupra unei invenții sunt recunoscute si aparate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenție de către OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci), in condițiile prevăzute de lege.
brevetul de invenție îndeplinește următoarele funcții juridice
constituie temeiul de fapt si de drept pentru recunoașterea si apărare pe teritoriul României a drepturilor asupra invenției;
➢ conferă titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durata de protecție a acestuia si, pe cale de consecința, oferă posibilitatea juridica pentru titular de a se opune ca terțe persoane sa efectueze, fără consimțământul sau, acte de folosire a intenției ce face obiectul brevetului de invenție;
➢ da titularului dreptul la acordarea unei licențe obligatorii pentru exploatarea brevetului ulterior daca brevetul nu poate fi exploatat fără sa aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet acordat pentru o cerere de brevet a cărei data de depozit național reglementar este anterioara;
➢ da titularului dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciile suferite ca urmare a săvârșirii faptelor prevăzute la art. 57, alin. (1) si art. 61, alin. (1);
➢ conferă titularului dreptul sa se adreseze instanței judecătorești competente pentru soluționarea litigiilor născute din calitatea sa de titular de brevet si de a cere acesteia sa dispună masurile prevăzute de art. 63.
Inventator poate fi numai o persoana fizica
In general, titularul brevetului de invenție este inventatorul, însă legea da dreptul ca orice alta persoana fizica sau juridica sa aibă calitatea de titular al brevetului, mai precis de proprietar al dreptului conferit prin brevet, cum este cazul succesorilor săi in drept
Invenția poate fi creata de o singura persoana fizica, situație in care suntem in prezenta inventatorului unic, sau de doua sau mai multe persoane fizice in colaborare, caz in care suntem in situația invenției realizata in colaborare.
Pentru existenta unui coautorat, trebuia îndeplinite, cel puțin, următoarele condiții
o înțelegere prealabila intre doua sau mai multe persoane in legătura cu realizarea împreună a unei invenții;
➢ persoanele sa colaboreze la realizarea aceleași invenții;
➢ participarea mai multor persoane la realizarea invenției sa fie creativa
Daca doua sau mai multe persoane au creat aceeași invenție, independent una de alta, va fi considerata inventator si, pe cale de consecința, va fi îndreptățita la eliberarea brevetului de invenție, persoana care a depus o cerere de brevet a cărei data de depozit este cea mai veche.
Potrivit Legii nr. 83/2014, in privința invențiilor de serviciu realizate de un salariat, trebuie făcute următoarele mențiunii.
Astfel, invențiile de serviciu sunt invențiile făcute de salariați în exercitarea atribuțiilor de serviciu conform contractului de muncă valabil încheiat cu angajatorul (art. 3, alin. (1))
sunt asimilate invențiilor de serviciu: (i) invențiile făcute în timpul derulării contractului cu angajatorul, dar despre care acesta nu a fost informat până la încetarea raporturilor de muncă cu angajatorul, precum şi (ii) invențiile făcute după̆ încetarea contractului de muncă, şi care se bazează̆ pe experiența dobândită în activitatea depusă pentru angajator,
dacă invențiile din aceste două categorii ar fi putut să fie considerate ca fiind făcute in exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Mai pot fi considerate invenții de serviciu, invențiile făcute de colective de inventatori în care cel puţin unul se află în raporturi de muncă cu angajatorul; în astfel de situații, ceilalți inventatori nesalariați ai angajatorului pot ceda, dreptul la acordarea brevetului, acestuia din urmă.
De reținut ca, salariatul care face o invenție de serviciu are obligația să comunice acest fapt de îndată̆ angajatorului (art. 4).
Pentru invențiile de serviciu dreptul la brevet sau la modelul de utilitate înregistrat aparține angajatorului (art. 5).
Totuși, o invenție de serviciu devine liberă în una din următoarele situații:
angajatorul nu-şi exprimă interesul pentru preluarea interesului în termen de 2 luni de la comunicarea realizării ace ăsteia;
angajatorul nu confirmă interesul pentru obținerea protecției invenției ori modelului de utilitate, în termen de 2 luni de la data comunicării realizării invenției;
➢ angajatorul nu mai dorește continuarea procedurilor privind cererea de protecție pentru invenția de serviciu.
brevetul de invenţie conferă titularului dreptul de a interzice terților să efectueze fără autorizația sa următoarele acte: :star:
pentru produse: fabricarea comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii;
➢ pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
Drepturile ce decurg din realizarea unei invenții si din acordarea brevetului (art. 31 si urm. din L. 64/1991)
Drepturilor morale derivate din realizate invenției sunt:
Legii nr. 64/1991
de a cere si de a i se acorda brevetul de invenție;
• de a transmite succesorilor săi dreptul la acordarea brevetului de inventator;
• de a beneficia de remunerație suplimentară, in situația in care inventatorul este salariat, iar dreptul la eliberarea brevetului de invenție aparține unității;
• de a fi informat de unitatea la care este angajat in legătura cu stadiul realizării invenției, in situația in care inventatorul este salariat sau realizează invenția in temeiul unui contract de cercetare;
• de a se opune divulgării de către terți a datelor despre invenție pana la publicarea acesteia;
• de a i se consemna in cererea de brevet datele de identitate, in situațiile in care titularul brevetului de invenție nu este inventatorul;
• de a beneficia de proprietatea invenției;
• de a utiliza invenția, daca titularul brevetului este chiar inventatorul
de a contesta hotărârile OSIM in legătură cu invenția al cărei autor este;
• de a cere revocarea hotărârilor OSIM date in legătură cu invenția al cărei autor este;
• de a cere instanței de judecata sa dispună masurile asiguratorii;
• de a se adresa instanție de judecata pentru a i se recunoaște calitatea de inventator.
dreptul de a aduce invenția la cunoștința publicului. Dreptul de a aduce sau nu invenția la cunoștința publicului aparține inventatorului in toate situațiile, cu excepția cazurile prevăzute de Legea nr. 64/1991, cazuri in care calitatea de solicitant, adică de persoana îndreptățită la acordarea brevetului de invenție, aparține altei persoane
Calitatea de autor al invenției este netransmisibilă