Ce sunt tradiţiile?
Tradiția înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil. Acest patrimoniu intangibil poate fi vectorul identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt, o conștiință colectivă;, alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogăți. Cu articolul nedefinit, o tradiție poate însemna, totodată ,o mișcare religioasă sau, mai degrabă, o anumită practică simbolică, cum ar fi, spre exemplu, tradițiile populare.
-
Tradiții moldovenești
Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiţi şi unici.Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre.
Sfântul Nicolae
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.
Colindatul
De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.
Uratul 
De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
Încondeiatul ouălelor
De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.
Sfântul Andrei 
O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea lor.
- 1 more item...
-
Tradiții românești
Sărbătoarea hărniciei 
In a doua zi de Paste, in satul Mocod din Bistrita-Nasaud se practica un obicei de alegere a celor mai harnici doi flacai din localitate, care sunt numiti "crai" si care au dreptul sa ii pedepseasca pe alti doi feciori lenesi. Acest obicei de primavara, vechi de pe la 1.600, dupa cum spun localnicii, isi are radacinile din perioada in care satele graniceresti isi alegeau conducatorii si este un elogiu adus celor mai harnici tineri din sat.
Corida fetelor nemaritate 
Boul instrutat sau impănat este una dintre cele mai interesante si arhaice tradiții care a supraviețuit într-o arie foarte restrasă din Transilvania.
Conform traditiei,in localitatea Manastirea de lângă Dej, în fiecare an fetele nemăritate sunt puse la încercarea de a stăpâni un bou
împodobit, lasat liber pe străzi.Dupa ce boul a fost impodobit, a fost dus in strada si alungat cu biciul de baietii din sat. Se spune ca fata care prinde prima boul de coarne se va marita in curand.
Ingroparea iernii 
Localnicii din comuna Rimetea, judetul Alba, participă sâmbăta la unul dintre cele mai spectaculoase si mai vechi obiceiuri de primăvară din Transilvania, "Inmormantarea Farsangului".Feciorii din sat,îimbrăcati în costume hilare, umblă prin sat într-un alai grotesc pentru a îngropa iarna. "Inmormantarea Farsangului" semnifică și sfârșitul perioadei de distracție, dinainte de postul Pastelui. Se alungă spiritele rele.
Bătaia cu ciomege 
In comuna Ruginoasa, din judetul Iasi, se mai pastreaza inca un obicei desprins parca de pe un taram barbar si anume ritualul batailor cu bate, care se tine de fiecare data la cumpana dintre ani, adica pe 31 decembrie si daca nu s-ar tine se socoteste ca ar fi un semn rau pentru anul care vine.
Tinerii din Ruginoasa, impartiti in doua tabere adverse, numite deleni si valeni, adica cei din deal si cei din vale, se aduna in aceasta zi in vatra satului, sub privirile localnicilor, care nu au dreptul sa intervina in favoarea vreunei tabere, ori alta si incheie anul printr-o bataie cu ciomegele.
Cei declarati victoriosi au privilegiul de a-si alege cele mai frumoase fete la balurile care urmeaza, iar potrivit celor spuse de batranii satului, candva aveau un cuvant de spus in adunarile comunitatii si chiar anumite drepturi asupra recoltelor.