domiciliu-locul in care o persoana fizica isi desfasoara viata privata in dimensiunea sa personala, nu si profesionala.

se poate agrava raspunderea intr-o asemenea situatie prin retinerea circumstantei agravante generale a comiterii faptei de catre 3 sau m m persoane.

In cazul I de furt sau talharie, violarea de domiciliu va fi parte componenta a unor forme agravate a acestor infractiuni, astfel va exista o absortie legala a violarii de domiciliu in I scop si nu se va retine concurs. Daca insa in urma violarii de domiciliu autorul a ucis o persoana, se va retine concurs intre vdd si omor.

Indiferent de forma de comitere (de baza sau agravata), I se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

SA este general, chiar si o pj, de ex, reprezentantii unei SC patrund fara drept in locul imprejmuit al unei locuinte, pt a instala un echipament, fara a cere proprietarului acordul si fara ca patrunderea sa fie autorizata de lege.

Fapta se poate comite si prin omisiune: refuzul de a parasi domiciliul.

-comiterea faptei in timpul noptii: in general, se utilizeaza ca reper instalarea intunericului ca fenomen natural; de exemplu, daca fapta se va comite intr-un imobil luminat artificial dar afara e intuneric, se retine forma agravata; daca infracorul a patruns in timpul zilei si apoi s-a facut noapte si a refuzat sa plece, se retine forma agravata- suntem in prezenta unui proces executional unic, iar comiterea unui singur act de executare in conditiile acestei forme agravate, atrage retinerea formei agravate pentru toata fapta comisa sub forma UNC;

ocomiterea faptei prin simulare de calitati mincinoase: aceasta imprejurare se va retine ori de cate ori agentul isi atribuie o calitate pe care in realitate nu o are, indiferent daca este oficiala sau nu; daca folosirea acelei calitati constituie prin ea insasi o I, se va retine concursul de infractiuni (uzurpare de calitati oficiale); calitatea mincinoasa nu trebuie sa fie una care i-ar permite infractorului accesul in locuinta (politist, procuror etc), ci poate fi orice calitate pe care agentul nu o are (sustine ca e de la firma de gaz si trebuie sa verifice instalatia, sau zice ca e un vecin si vrea sa vada daca nu a fost inundat de catre victima etc).

Nu constituie domiciliu imobilele neocupate de nimeni (nelocuite), incaperile unor imobile cu alta destinatie decat cea de locuit (magazine, depozite etc) si nici spatiile comune ale unui imobil (lift, scari, curte comuna etc).

Locuinta este locul ales de o persoana pentru a-si desfasura viata personala, indiferent daca ea e permanenta sau temporara. Nu conteaza daca imobilul e destinat pentru locuinta sau este folosit in concret ca locuinta.

In caz de ocupare fara drept a unui imobil care nu indeplineste cerinta unui domiciliu in sensul legii penale (de ex o casa care nu e locuita), fapta nu e tipica dar va putea fi incidenta tulburarea de posesie.

Se pune problema daca se va retine un concurs de I atunci cand in locuinta respectiva locuiesc mai multe persoane. Regula pluralitatii de subiecti pasivi, determina retinerea unui concurs de I de violare de domiciliu, cate o I fata de fiecare locatar. Propunem de lege ferenda retinerea unei singure I.

Fapta se poate comite in 2 modalitati: fie prin patrundere, fie prin refuzul de a parasi.

Patrunderea trebuie sa se realizeze cu intregul corp, indiferent de modalitatea concreta, aceasta putand sa constituie la randul ei chiar si o alta I (distrugere).

I de violare de domiciliu subzista chiar si atunci cand persoana vatamata locuia fara forme legale in acel imobil sau daca nu detinea nici un titlu asupra folosintei imobilului, dar in concret, locuia acolo cu caracter de stabilitate.

Patrunderea trebuie sa se realizeze fara consimtamantul persoanei care foloseste repsectiva locuinta. In cazul locuintei comune, acordul unui locatar e suficient pt ca patrunderea sa fie legala.

In cazul celei de a doua modalitati (refuzul de a parasi), avem o situatie premisa, anuma ca faptuitorul sa se afle in locuinta persoanei vatamate si sa refuze eliberarea domiciliului acesteia la cererea ei expresa. E necesar ca cererea sa fie expresa si categorica. Cererea poate sa provina de la proprietar sau de la orice alta persoana care foloseste acel domiciliu sau il reprezinta pe cel care locuieste acolo.

In cazul in care agentul patrunde fara drept si apoi refuza sa paraseasca imobilul, se va retine o singura I deoarece exista un proces executional unic.

Astfel, patrunderea proprietarului in locuinta inchiriata, fara consimtamantul chiriasului, constituie I de violare de domiciliu, chiar daca in contract a fost stipulata o clauza prin care proprietarul ar putea intra oricand in locuinta, daca chiriasul refuza, contractul poate fi reziliat, dar daca proprietarul patrunde in imobil in ciuda opozitiei chiriasului, fapta de violare de domiciliu va fi tipica.

In cazul in care organele de politie patrund in temeiul unei autorizatii de perchezitie, fapta nu mai este tipica.

In cazul parintilor care intra in locuinta copiilor pe care ii educa, fapta nu e I, e autorizata de dreptul conferit de lege parintilor de a-si educa copilul. Daca parintii locuiesc impreuna cu copii, atunci nu se mai pune nici o problema, fapta nu indeplineste conditiile de tipicitate a I de vdd.

Actele de executare a infractiunii sunt identice cu cele prevazute in cazul violarii de domiciliu, ca atare ele vor putea fi interpretate intr-o maniera similara.

Din punctul nostru de vedre, textul incrimineaza doar actele de patrundere respectiv refuzul de a parasi sediul efectiv al societatii, in care aceasta din punct de vedere faptic isi desfasoara activitatea profesionala prin persoane fizice, nu si actele de patrundere in locuri imprejmuite ce tin de aceasta. De altfel, o astfel de interpretare este sustinuta chiar de maniera de formulare a normei, care in raport cu textul de la violarea de domiciliu, nu face referire la retinerea faptei atunci cand patrunderea s-a facut intr-un loc imprejmuit ce tine de sediul profesional. Din acest pdv putem concluziona ca I de violare a sediului profesional se refera doar la acele situatii in care autorul patrunde in mod efectiv in sediul (imobilul) in care persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea,

Ipoteza aceasta este mult mai problematica pt ca o interpretare gramaticala a sintagmi sediul in care o persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea profesionala ar pleda pentru retinerea infractiunii. Credem insa ca ratiunea incriminarii faptei si valoarea sociala protejata prin aceasta impun o anumita restrangere a sferei de aplicabilitate a faptei, strict la locatii in care prin activitatea profesionala desfasurata se poate discuta despre exercitiul dreptului protejat prin acest text de lege. Astfel, un depozit nu prezinta, din punctul nostru de vedere, particularitatile necesare pentru a putea fi calificat loc in care persoana juridica isi desfasoara activitatea. Textul doreste sanctionarea acelor comportamente care determina o lezare al dreptului la viata privata ale persoanelor fizice sau juridice.

Asadar, in notiunea de sediu profesional ale persoanelor fizice sau juridice vor intra sediile profesionale ale persoanelor fizice cu profesii liberale (cabinet avocatial, medical, psihologic etc), sediile persoanelor juridice (sediul central al unei SC, punct de lucru etc), dar si alte locatii in care anumite persoane isi desfasoara activitatea (biserica, restaurant etc). Pentru acele locatii care sun accesibile publicului larg intr-un anumit interval (restaurant, club etc), fapta se va putea comite doar in intervalul in care acestea nu sunt accesibile publicului.

Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta. Se poate comite si prin omisiune (refuzul de a parasi).

Relatia cu I de furt sau talharie este aceeasi ca si in cazul violarii de domiciliu => furtul si talharia in formele lor agravate absorb violarea de sediu profesional.

Forme agravate (ca si la violarea de domiciliu): persoana inarmata, timpul noptii, simulare de calitati mincinoase.

Indiferent de forma de comitere, I se urmareste la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

protejarea vietii private a unei persoane fizice, nu si protejarea dreptului la viata privata unei persoane juridice.

-la un prim nivel se situeaza incriminarea actelor de pregatire pentru comiterea supravegherii tehnice (al 5);

-iar la un ultim nivel e pozitionata informarea publicului sau a unei alte persoane cu privire la continutul informatiilor obtinute;

activ este general, fapta putand fi comisa atata de o pf cat si de una juridica.

captarea de imagini, credem ca sintagma doreste sa cuprinda acele situatii in care, prin intermediul unor mijloace “supratehnice”, de ex sateliti, se reuseste captarea unor imagini de la o distanta foarte mare, distanta care ar fi impiedicat imortalizearea persoanei fizice prin aparatura clasica.

Oricare dintre aceste 3 acte de executare primeste semnificatie penala doar atunci cand sunt realizate asupra victimei care se afla intr-o locuinta, incapere sau dependinta

Daca vorbim despre spatii publice in care victima este fotografiata, ea se expune “ochiului” public prin propria sa vointa. Astfel, asa cum ea poate fi perceputa in mod direct de catre supraveghetor, la fel de bine ea va putea fi si imortalizata, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini.

pluralitatea de subiecti pasivi atrage o pluralitate de I de violare a vietii private care se vor retine in concurs.

Fapta este tipica si atunci cand victima se afla in locuinta altei persoane si nu in locuinta personala, acest spatiu trebuind sa fie considerat la fel de izolat, ipotezele fiind deci echivalente.

infractiunea va putea fi comisa in legatura cu orice convorbire, indiferent de spatiul in care aceasta se desfasoara, in masura in care ea poate fi calificata ca o convorbire privata (de ex, o convorbire privata ce se desfasoara in parc, in restaurant etc).

Textul acopera doar acele situatii in care ascultarea are loc cu mijloace tehnice, nu se atunci cand autorul asculta “natural” convorbirea privata dintre alte doua persoane.

Pe de o parte, dat fiind faptul ca infractiunea protejeaza dreptul la viata privata, care este un drept individual, s-ar parea ca pluralitatea de participanti la convorbire implica pluralitatea de infractiuni. Pe de alta parte, in acest caz suntem in prezenta unei pluralitati naturale de subiecti pasivi, ea fiind consecinta fireasca si naturala a actului de executare. Din acest unghi, pluralitate de infractiuni nu mai pare atat de bine intemeiata. Un argument in plus pentru aceasta pozitie poate fi acela ca, in reglementarea anterioara, asemenea situatii de pluralitate naturala de subiecti pasivi, erau solutionate in favoarea unitatii de infractiune.

Lipsa de tipicitate a faptei se explica prin aceea ca cel care imortalizeaza sunetele, convorbirea sau imaginile, a avut consimtamantul victimei de a participa in mod nemijlocit la acest exercitiu punctual al dreptului sau la viata privata, astfel ca o atara conduita nu mai poate fi privita ca o violare nepermisa a vietii private. Toate aceste informatii nu au un caracter privat pentru autorul conduitei, cat timp tocmai persoana vatamata i-a conferit dreptul de a participa in mod direct la aceasta desfasurare a vietii sale private.

conflictul generat de 2 interese sociale contrare, respectiv dr la viata privata si un interes social de infaptuire a justitie, primand ultimul interes, activitatea de supraveghere a victimei nu va mai fi realizata fara drept.

Vizavi de intinderea efectelor acestei cauze de atipicitate, trebuie precizat ca ea acopera strict actul de supraveghere prin care autorul surprinde savarsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savarsirii unei infractiuni. Asadar, daca aceasta surprindere are loc in cadrul unei supravegheri care s-a intins deja pe o perioada ce excede savarsirea infractiunii, doar actul de supraveghere ce respecta conditia negativa de tipicitate, nu va fi tipic.

Daca faptic, ceea ce autorul surprinde nu este faptul savarsirii unei infractiuni, ci doar in aparenta era savarsita o I, autorul va putea invoca o eroare asupra tipicitatii faptei, intentia transformandu-se in clupa => fapta nu va fi tipica.

violarea vietii private de catre presa, in numele dreprului opiniei publice de a fi in formata si in numele libertatii presei.

Ca atare, isi vor gasi in continuare aplicabilitate toate acele situatii care inlatura caracterul ilicit al conduitei prevazute in partea generala (exercitarea unui drept, autorizarea legii, starea de necesitate, legitima aparare).

In aceasta forma, fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

Relatia cu I de hartuire: cand conduita autorului indeplineste tipicitatea ambelor fapte, cele doua I vor fi retinute in concurs.