Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
12.INDIVIZIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII (I.REGIMUL JURIDIC AL…
12.INDIVIZIUNEA SI IMPARTEALA MOSTENIRII
indiviziunea pe cote parti-primesti o cota matematica exacta dar daca ai bunuri corporale,/drepturi reale, atunci acea parte este una abstracta,referindu-se la fiecare molecula a acelui bun printr-o cota matematica
I.REGIMUL JURIDIC AL INDIVIZIUNII SUCCESORALE
niciunul dintre coindivizari inca nu detine un drept exclusiv asupra vreunui bun exact
conform regulii unanimitatii, pentru ca un coindivizat sa dispuna de un bun comun, el are nevoie de acordul unanim al coindivizarilor deja existenti
736.c.civ mobilele succesorale se pot vinde pentru plata datoriilor mostenirii, daca majoritatea erezilor socotesc necesara aceasta actiune
daca un erede dispune(vinde o locuinta de exemplu) dar fara acordul celorlalti, atunci daca acel bun intra in patrimoniul sau atunci retroactiv actul de dispozitie e valabil si daca nu intra in patrimoniul sau complet, actul este nul retroactiv
imparteala are efect declarativ
chiar daca doar un indivizar face acte de administrare sau de conservare asupra bunului aflat in indiviziune sau in devalmasie, se considera ca prin mandatul tacit, mai exact prin gestiunea de afaceri(987 c civ) ca aceste acte sunt opozabile tuturor si sunt in beneficiul tuturor
daca un coindivizat face el cheltuieli de intretinere sau chiar imbunatati acest lucru nu afecteaza cotele dar naste un drept de creanta in favoarea sa si in defavoarea celorlalti coindivizari
practica judecatoreasca a statuat ca fiecare coindivizat poate utiliza bunurile indivizibile dara acordul altor coindivizari dar cu o conditia de a nu afecta cota parte a altor coindivizari..FOLOSINTA NU POATE DUCE LA SCHIMBAREA MODULUI DE UTILIZARE A BUNULUI SAU LA SCHIMBAREA DESTINATIEI BUNULUI.Acest lucru este posibil DOAR CU ACORDUL UNANIM al tuturor coindivizarilor
fructele din momentul deschiderii partajului sporesc patrimoniul si deci si ele se impart...la bunurile indivizive, fructele vin proportional cu cota parte a fiecarui coindivizar
fructele ce vin fiecaruia pot fi contestate indiferent de cota parte pe care o detii
daca coindivizarii nu cad de acord la folosinta bunului, atunci instanta va face impartirea mostenirii
fiecare coindivizar are dreptul la o cota matematica ideala si poate dispune asa cum vrea fix fata de partea sa
II.IMPRESCRIPTIBILITATEA DREPTULUI DE A IESI DIN COINDIVIZIUNE
728 c civ-NImenu nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune...dreptul de a cere iesirea din imparteaa;a se paote face oricand de la data nasterii indiviziunii
e IMPERATIVA aceasta regula iar testatorul ce impune neiesirea din coindiviziunea ,aceasta dispozitie este nula...la fel de nula ar fi conventia indivizarilor prin care s-ar intelege sa renunte la dreptul de a cere iesirea din indiviziune
uneori pastrarea indiviziunii este un beneficiu pentru coindivizari(????) motiv pentru care art. 728 cc le persmite sa faca o intelegere pe 5 ani cu drept de prelungire pana tot atat, pentru mentinerea indiviziunii initiale
acest drept poate fi PARALIZAT--PRIN UZUCAPIUNE(cand unul dintre coindivizarei a exercitat o posesie utila pentru sine asupra unor bunuri ce fac obiectul acesteia ,inverveniind posesiune neechivoca, printr-o intervertire de fapt si nu de drept....nu se considera posesie utila situatie in care un coproprietar poseda un bun in temeiul impartelii folosintei pentru alti coproprietari..(exemple???)
III.IMPARTEALA MOSTENIRII
chestiuni generale
partajul are efect declarativ deaorece recunoste legal si practic ca acea persoana de la incepu a avut drept asupra acelui bun
vanzarea unui bun imobil ce era in indiviziune, iar acel bun vandul nu care pe cota parte mostenitorului vanzator, avand in vedere ca este un act de dispozitie, atunci acest act va fi lovit de nulita, deoarece bunul a fost vandute de catre un neproprietar...daca avem coindivizar ce nu a participat la acesta conventie sau nu au avut capacitatea legala sa consimta la ea, atunci aceasta conventie nu le este opozobila
daca coindivizarii nu se inteleg la folosinta oricare dintre ei, are actiunea de imaprteala definitiva(de proprietate) prin care se imparte dreptul si se imparte deci si folosinta
imparteala de folosinta este facultativa si nu obligatorie, iar refuzul nu este luat ca un abuz de drept
daca se inteleg intre ei fiecare copartas devine in avans proprietar asupra suprafetei de folosinta convenita, fara ca la imparteala definitva sa se mai restituie fructele si nu se da socoteale pentru cele culege in acest timp, dar se raspunde pentru fructele culege anterior
la imparteala . desi oricare coindivizar o poate cere, e nevoie ca toti coindivizarii sa fie prezenti altfel avem sanctiunea nulitatii
starea de indiviziunea, drepturile si obligatiile in puterea legii ele se impart dar drepturile reale avand suport material pastreaza cote parti ideale
969 c cvi. imparteala de folosinta este permisa coindivizarilor daca nu aduce atingere ordinii publice si bunelor moravuri, nu se stabileste fondul de proprietate, dar vremelnic coindivizarii isi impart intre ei fructele
CEREREA DE IMPARTEALA A MOSTENIRII
coindivizarii/copartasii
mostenitorii legali si testamentari din indiviziune
la testamentari doar legatarii universali sau cu titlu universal au acest drept<nu si legatarii cu tilu particular>
creditorii personali ai copartasilor pot cere sau continua imparteala ceruta de debitor
succesorii coindivizarilor doar in cazul succesiunii universale sau cu titlu universal
CAPACITATEA PENTRU A PUTEA CERE
SA AIBA CAPACITATEA DEPLINA DE EXERCITIU
daca ai cap. restransa de exercitiu poti cere dar ai nevoie si de acordul prealabil al ocrotitorului legal(daca ocrotitorul are si el interese legate de partaj se impune un curator special pt cel lipsit de capaciate de exercitiu)...daca se incalca, rezultatul este nulitatea
creantele si obligatiile se divid automat catre succesori din momentul impartelii ceea ce nu face din ele obicet al succesiunii
alte bunuri ce pot face obiectul impartelii desi la deschiderea sucesiunii nu erau in patrimoniul defunctului
bunurile ce au intrat in masa patrimoniala prin subrogatia cu titlu universal(???)...bunuri readuce la aceasta masa prin reducerea liberalitaatilor excesive..bunurile readuse la aceassta masa ca efect al raportului donatiilor...fructele produse de bunurile aflate in masa succesorala...ulterior deschiderii mostenirii
bunurile si fructele succesorale formeaza un tot unic si deci vin impreuna la succesiune
fructele se aduc la succesiune chiar daca au fost doar tolerate de catre ceilalti comostenitori
cererea de aducere la masa succesorala a fructelor sau cererea de partaj sunt imprescriptibile
BUNURI CE FAC OBIECTUL MASEI DE PARTAJ DAR NU SUNT SUPUSE IMPARTELII
bunurile individual determinate ce fac obiectul unui partaj cu titlu particular...sumele depuse la CEC , in libret specificandu-se ca au fost depuse in favoarea unor persoane
bunuri ce prin natura lor sau desitnatia lor nu se pot imparti(exemplu-amintiri de familie)...curtile,locurile de trecere,casa scarii, acoperisul,servitutile.. etfc...aici aplicandu*se regulilite de la coproprietate fortata
nu se cuprind locuri de inmormantare
locuri de inmormantare in cimitire sunt proprietati de stat si se pot obtine si prin concesionare,prin act administrativ,in folosinta pe termen nelimitat/50 ani/7 ani
???
dreptul de concesiune este drept real, imobiliat ce poate fi aparat prin actiunii posesorii sau petitorii
locul de inmormantare nu se dividi si nu se formeaza loturi cu el nici nu poate fi lasat unui succesor pentru complinirea drepturilor sale succesorale
LICHIDAREA PASIVULUI SUCCESORAL
datoriile si sarcinile mostenirii se impartin comostenitori de la deschiderea succesiunii, proportional cu partea fiecaruia, atat la aceptarea pur si simpla cat si la acceptarea sub beneficiu de inventar
calculul platii se face in functie de vocatie si nu in funcite de cat mostenesc efectiv
text
EXCEPTII DE LA REGULA DIVIZIUNII DE DREPT A PASIVULUI SUSCCESORAL
dreptul de gaj general, prin care creditorul poate urmari bunuri lasate ca si gaj pana la finalul succesiunii fara oprelisti
daca am o creanta asupra unui bun individual determinat, atunci mostenitorul este singurul care o va suporta
daca obligatie e indivizibila prin natura ei sau prin convetia partilor, atunci creditorul urmareste pe oricare diintre comostenitori pentru recuperarea creantei
pentru creanta ipotecara, creditorul poate urmari mostenitorul in patrimonniul caruia a picat imobilul ipotecat
pentru cheltuielile facute cu bunul ce nu a picat in patrimoniul sau, comestenitorul poate cere banii prin actiunea bazata oe gestiunea de afaceri..actiunea bazata pe subrogatia reala atunci cand un comostenitor e obligat sa plateasca o datorie comuna,peste partea sa, il subroga pe creditorul platit pentru a isi recupera banii(1108 c civ)...si mai avem actiunea de garantare a obligatiei
RAPORTUL SUCCESORAL
AU ASEMENA OBLIGATII DESCENDENTII DEFUNCTULUI SI SOTUL SUPRAVIETUITOR, IAR SOTUL SUPRAVIETUITOR ARE ACEASTA OBLIGATIE DOAR CAND VINE LA CONCURS CU DESCENDENTII
obligatia de reducere la masa succesorala a bunurilor donate poate denumirea de RAPORT SUCCESORAL
daca a facut in timpul vietii donatii sotului supravietuior sau descendentiilor ,fara a specifica expres ca scuteste donatia de raport, atunci se considera un avans al succesiunii
754 si 756 c civ. spune ca se prezuma scutirea de raport prin donatie facute sotului supravietuitor sau fiului
1 more item...
scutirea de raport este pemisa donatorul doar cu conditia ca ea sa se incadreze in limitele cotitatii disponibile
PERSOANELE CE POT CERE RAPORT
2 more items...